În 1946, Winston Churchill anunța că o „cortină de fier” a coborât peste Europa „de la Stettin, în Baltica, până la Trieste, în Adriatica”. Acum, o nouă „cortină” separă Europa de Rusia.
Fiecare națiune europeană care se învecinează cu Rusia și cu aliatul său Belarus accelerează planurile de construire a sute de kilometri de granită fortificată pentru a se apăra împotriva unei posibile agresiuni ruse.
Motivele sunt clare. Cadrul european de securitate postbelic – care se bazează pe consolidarea instituțiilor și a comerțului internațional, extinderea NATO și garanțiile militare americane – este erodat, scrie The Conversation. Publicația analizează eforturile de securizare a granițelor cu Rudia în nordul și estul Europei.
Finlandezii s-au apucat de treabă
Având o graniță de 1.336 de kilometri cu Rusia, Finlanda a propus în 2023 construirea unui zid care să acopere aproximativ 15% din frontiera sa, cu un cost de peste 400 de milioane de dolari, cu speranța că acesta va fi finalizat până în 2026.
Motivată parțial de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, dar și de creșterea numărului de cetățeni ruși care fug în Finlanda pentru a scăpa de recrutare, guvernul finlandez a adoptat în iulie 2023 o lege pentru a construi garduri mai înalte și mai rezistente, întrucât cele construite din lemn erau concepute doar pentru a împiedica trecerea animalelor. Au fost ridicate opt posturi de frontieră (inclusiv la nord de Cercul Polar Arctic) alături de obstacole mai mari în fâșia cea mai sudică a țării.
Există chiar și sisteme de apărare ridicate în zone îndepărtate din nord-estul Finlandei, unde în trecutul nu prea îndepărtat, fluxuri constant de ruși și finlandezi treceau și ieșeau în mod constant granița pentru a cumpăra alimente.
Ce fac Estonia, Letonia, Lituania și Polonia
Finlanda nu e primul stat european care ia astfel de măsuri. În august 2015, Estonia a anunțat că va construi un gard de-a lungul graniței sale de est cu Rusia, în urma anexării peninsulei Crimeea de către Moscova, în 2014.
În 2024, statele baltice și Polonia au propus să-și fortifice în continuare granițele cu un zid defensiv. Acesta ar acoperi 700 de kilometri și ar costa peste 2,3 miliarde de euro. Planurile și construcția sunt accelate acum, deoarece liderii statelor baltice se tem că perspectivele unui armistițiu între Ucraina și Rusia ar putea însemna că Moscova își va îndrepta forța militară către ele.
Letonia va investi aproximativ 350 de milioane de dolari în următorii ani pentru a-și consolida granița de 384 de kilometri cu Rusia, în timp ce Lituania planifică o linie de apărare de 50 de kilometri împotriva unei posibile invazii rusești.
Polonia a început să construiască un gard permanent la granița sa cu Belarus, ca parte a apărării sale împotriva potențialilor aliați ai Moscovei.
Aceste ziduri defensive vor fi însoțite și de alte bariere fizice, cum ar fi șanțuri antitanc, dinți de dragon din beton de 15 tone (care pot opri avansul tancurilor rusești), blocuri și piramide masive de beton, bariere rutiere, porți metalice masive, câmpuri minate și capete de pod blocate.
Lituania planifică până la 48 de kilometri de șanțuri, poduri pregătite pentru a fi bombardate în caz de invazie și copaci pregătiți să cadă pe drumuri la nevoie.
Statele baltice construiesc, de asemenea, peste 1.000 de buncăre, depozite de muniții și adăposturi de aprovizionare pentru a proteja în continuare cei 965 de kilometri de teritoriu care se învecinează cu Rusia. Se preconizează ca buncărele să aibă o suprafață de aproximativ 35 de metri pătrați, să poată adăposti până la zece militari și să reziste atacurilor de artilerie din partea Rusiei.
Națiunile baltice, plus Finlanda și Polonia, au anunțat, de asemenea, în acest an că se retrag din tratatul internațional din 1997 care interzice minele terestre antipersonal, în timp ce Lituania și-a revocat angajamentul față de un tratat privind bombele cu fragmentație.
Polonia a anunțat în iunie 2025 că a adăugat câmpuri minate la planurile sale de frontieră „Scutul Estic”.
Se ridică un "zid de drone"
Aceste sisteme de apărare a frontierelor vor utiliza cele mai noi tehnologii, sisteme de avertizare timpurie și unități de artilerie. Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Finlanda și Norvegia s-au întâlnit la Riga în 2024 pentru a începe planurile de construire a unui „zid de drone” de 2.900 de kilometri pentru a-și proteja granițele.
Acest zid va avea o rețea de senzori, formată din radare și instrumente de război electronic pentru a identifica și distruge dronele rusești. În câteva secunde de la detectarea unei ținte care traversează granița, va exista un sistem de recunoaștere atentă a dronelor.
Acest proiect va necesita o cooperare strânsă între statele participante. Companiile estoniene proiectează deja drone care pot detecta și neutraliza amenințările de-a lungul terenurilor complexe din lacuri, mlaștini și păduri care acoperă granița Rusiei cu țările baltice.
Lecțiile istoriei
Atât cooperarea tuturor țărilor care se învecinează cu Rusia în Europa, cât și înțelegerea terenului sunt esențiale pentru a evita eșecurile Liniei Maginot, parte a unui set de bariere defensive pe care Franța le-a construit de-a lungul granițelor sale în anii '30 și care nu a reușit să împiedice o invazie germană în cel de-al Doilea Război Mondial.
Atunci s-a presupus că germanii nu puteau trece prin pădurea Ardennes din Belgia. Deși fortificațiile Liniei Maginot i-au determinat pe germani să-și regândească planul de atac, Belgia a rămas vulnerabilă.
Astăzi, națiunile europene sunt conștiente că nu pot preveni pe deplin un atac rusesc, dar pot, totuși, să modeleze natura unei invazii rusești. Scopul acestor bariere este atât descurajarea, cât și încercarea de a controla punctul unei invazii.
Dacă se anunță un armistițiu între Ucraina și Rusia, liderii națiunilor baltice se tem că Moscova ar putea redistribui trupe la frontierele lor. Țările vecine cu Rusia au învățat din lecțiile trecutului și cele ale prezentului și acum încearcă să fie cât mai pregătite posibil pentru orice ar putea face în continuare Vladimir Putin.
T.D.