Veteranul Legiunii Străine a vrut să umple golul lăsat de Grupul Wagner într-o zonă tensionată din centrul Africii, dar a înregistrat un eșec major, punând în pericol viața unor luptători pe care i-a recrutat în România.
În 23 august 2023, un avion privat exploda pe cerul Rusiei în timp ce se deplasa în viteză între Moscova și Sankt Petersburg.
La bordul aparatului de zbor se afla Evgheni Prigojin, liderul armatei de mercenari Wagner, împreună cu 10 apropiați ai săi și membrii ai echipajului. Toți și-au pierdut viața.
Explozia a avut loc exact la două luni după ce Evgheni Prigojin și o parte a luptătorilor săi au cucerit orașul Rostov pe Don, din sudul Rusiei, și au pornit spre Moscova, amenințând să răstoarne regimul politic al lui Putin.
Revolta se stinge la 200 de kilometri de capitală, în urma unor negocieri și garanții primite de Prigojin prin intermediul lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarus. La scurt timp după o întâlnire între Putin și comandantul trupelor Wagner, acesta din urmă e eliminat.
Momentul respectiv reprezintă decapitarea de către președintele rus a celei mai importante și puternice forțe paramilitare, construită cu migală de Kremlin, începând cu 2008, și care a fost implicată în acțiunile din Donbas, Ucraina, în anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014, în operațiuni din Siria, dar și în crearea unui număr de forțe de intervenție în Africa, prin care Rusia și-a recăpătat o parte din influența pe continent, pierdută după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Influența Rusiei apune în Africa
Amenințarea pentru Putin a fost atât de mare, încât a preferat să renunțe la Grupul Wagner decât să accepte opoziția făcută de Evgheni Prigojin.
Și astfel, în mai puțin de un an și jumătate, liderul de la Kremlin a asistat neputincios la prăbușirea regimului dictatorial al lui Assad, pe care l-a susținut militar vreme de peste un deceniu, și a fost obligat să-și retragă în grabă forțele armate din Siria în fața asaltului grupărilor de opoziție.
De asemenea, în Africa, trupele Wagner s-au fragmentat, și-au pierdut din putere în lipsa finanțării de la Kremlin. Efectul a fost apariția unui transfer de putere către alte grupări paramilitare, dar și dezvoltarea unei dinamici noi între multe state și grupări de pe continent.
În acest context, în centrul Africii a apărut un conflict militar între RD Congo și Rwanda, în zona orașului Goma, tăiat în două de granița dintre cele două țări.
M 23 este o grupare paramilitară susținută și finanțată neoficial de guvernul din Rwanda, care are ca obiectiv cucerirea mai multor localități și teritorii din estul RD Congo, printre care și Goma, oraș cu 2 milioane de locuitori.
Pe de altă parte, regimul dictatorial din Republica Democrată Congo a fost susținut în ultimii ani de Rusia, atât din punct de vedere economic, cât și militar.
Gruparea Wagner a fost implicată în RD Congo până la moartea lui Prigojin, participând la lupte în estul țării, conform mai multor rapoarte publicate pe parcursul ultimilor ani.
De asemenea, Grupul Wagner controla firme din domeniul minier, făcând trafic cu aur și alte materii prime rare extrase din RD Congo.
Admiratorul lui Prigojin
Horațiu Potra, un susținător declarat al regimului de la Kremlin, apropiat de candidatul pro-rus Călin Georgescu, a fost implicat în operațiuni militare, începând cu anul 2023, finanțate de guvernul din RD Congo.
Potra a condus operațiunea „Protecția Congo”, formând o mică armată de mercenari, în principal aduși din România. Modelul pe care și-a construit gruparea paramilitară este cel al Wagner, Potra, un veteran al Legiunii Străine, fiind un admirator al lui Prigojin, conform unui articol publicat de „Financial Times”.
El a adus în RD Congo în jur de 1.000 de mercenari români pe parcursul ultimilor doi ani, în stagii mai lungi sau mai scurte, salariul lunar al unui luptător fiind de 8.000 de dolari, conform Reuters.
Congo e o țară foarte bogată, dar cu lideri lacomi. Au recrutat mercenari cu 8.000 de dolari pe lună, în timp ce soldații congolezi primesc mai puțin de 100 de dolari...
Willy Ngoma, purtător de cuvânt al forțelor paramilitare M 23, pentru Reuters
La momentul ofensivei realizate de gruparea paramilitară M 23 asupra orașului Goma, în jur de 300 de mercenari români se aflau pe teritoriul RD Congo.
Insurgenții M 23, susținuți de Rwanda, au cucerit Goma, iar luptătorii lui Potra au căzut prizonieri, aceștia înregistrând o înfrângere umilitoare, punând diplomația de la București în dificultate.
Potra s-a pus în slujba lui Georgescu
Rețelele sociale sunt pline cu imagini ale mercenarilor români luați prizonieri, urcați în autobuze și trimiși în țară, în urma intervențiilor făcute de Ministerul de Externe.
„Nu mi-e milă de ei. Sunt criminali. Ucid pentru bani. După mine, pot să crape în chinuri”, a scris o persoană pe rețeaua X, comentând o relatare despre situația dramatică a luptătorilor români.
Postarea e reprezentativă, reacția opiniei publice din țară fiind de condamnare a celor care s-au înrolat pentru a lupta în Africa, iar situația tragică a afectat mult imaginea pe care Horațiu Potra a încercat s-o promoveze în tentativa sa de a crea un Grup Wagner în variantă românească.
De asemenea, veteranul Legiunii Străine, în vârstă de 55 de ani, s-a implicat și în politica națională, fiind cel care i-a asigurat paza candidatului Călin Georgescu.
Imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie anul trecut, Potra a fost interogat de poliție pentru încercarea de a organiza un protest violent la București, urmărind să creeze dezordine și tensiune după controversata decizie a CCR.
VIDEO. Un fragment dintr-o postare pe Facebook a lui Horațiu Potra în care critică dur, cu arma în mână, decizia României de a sprijini Ucraina în încercarea de a respinge invazia Rusiei - Sursa: Facebook/ Horațiu Potra
S-a evitat o tragedie
Umilința înregistrată în Congo, pericolul la care și-a expus „angajații”, dar și criza diplomatică generată de afacerile sale îi vor oferi și mai puțin spațiu de manevră, întreaga lume fiind cu ochii pe el.
Horațiu Potra și-a închis toate conturile de pe rețelele sociale, deși înainte de alegeri era extrem de activ, fiind un un susținător al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.
În multe imagini și clipuri video apărea înarmat, făcând gesturi violente în timp ce critica relația dintre România și Ucraina.
Agenda reuniunii a inclus: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA. La punctul afaceri curente, au fost discutate criza energetică din Republica Moldova, situația din Georgia și evoluțiile recente în Republica Democratică Congo.
Ministerul de Externe din România, comunicat despre reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE
Comunitatea internațională condamnă confruntările din Congo și raidurile forțelor M 23, susținute de Rwanda, pentru că sunt afectați mii de civili, iar luptele pot crea premisele unui nou genocid, precum cel din 1994.
„Vorbesc pentru a cere ajutor, pentru ca războiul să se încheie și pentru ca alte femei să nu mai fie violate”, a declarat Renatha Mwamini, pentru Wall Street Journal, o tânără, prinsă în mijlocul conflictului, victima unor repetate abuzuri sexuale ale luptătorilor din milițiile locale.
Horațiu Potra a încercat să umple golul lăsat de prăbușirea Grupului Wagner în centrul continentului african, mizând că Rusia, prin intermediul reprezentanților din Congo, îi va finanța operațiunile și va trimite întăriri. Dar a fost lăsat singur, în timp ce alte grupări înarmate din zonă au pornit la atac.
Existența unor trupe ONU de menținere a păcii în regiune și intervenția rapidă a oficialilor de la Bruxelles și București au reușit, în final, să evite o tragedie.