”Cetățenii trebuie să fie partenerii autorităților. Sunt necesare informarea din timp și predictibilitate atunci când e afectată viața cetățenilor”, a spus Klaus Iohannis în conferința de presă de luni.
După 7 luni de când România a intrat oficial în criza Covid, președintele este primul demnitar care rostește adevărul-cheie pe care autorități internaționale l-au rostit demult și pe care Guvernul continuă să-l ignore.
Niciunde în lume conformarea față de recomandările/restricțiile Guvernului nu este 100%. Conspiraționiști, tâmpiți, rebeli fără cauză există peste tot. Demonstrații anti-mască există peste tot. Important e ca autoritatea să se adreseze credibil majorității raționale.
Dacă o face, va avea o majoritate compliantă. Dacă nu reușește să o facă, lucrurile scapă de sub control.
Ce înseamnă să te adresezi credibil? Înseamnă să iei măsuri raționale și explicate din perspectiva omului, a intereselor și grijilor lui. Înseamnă să fii, după cum spunea președintele, predictibil, nu să închizi restaurantele la un număr mai mic de cazuri pentru a le redeschide la un număr mai mare de cazuri.
Se redeschid restaurantele, teatrele și cinematografele din București
Înseamnă să nu te joci cu cifrele, înseamnă să nu învinuiești în permanență oamenii pentru eșecurile tale. Înseamnă să ai planul făcut înainte de producerea unui inevitabil previzibil cu destulă vreme înainte, precum intrarea Bucureștiului în scenariul roșu.
De ce nu ştim oficial rata de infectare: Se schimbă modul de calcul şi trebuie refăcute toate datele. Explicaţiile lui Tătaru
România a intrat în stare de urgență în martie tocmai pentru ca sistemele să fie puse la punct. După 7 luni, nu sunt foarte diferite, nici cel sanitar, nici cel de educație. Reintrăm în scenariul online fără ca aspectele logistice, în primul rand chestiunea tabletelor, a accesului la Internet, să fi fost pe deplin rezolvate.
Iohannis spune că nu e haos în învățământ, dar că sunt probleme mai mari decât lipsa tabletelor. Pentru prefectul Capitalei cere urmări, dar nu știe dacă chiar demisia
Ceea ce a făcut prefectul Capitalei a avut dimensiuni grotești, dar ar fi o greșeală să credem că problema se reduce la el. Capul lui Moțoc a fost aruncat pe scările Cotrocenilor pentru a detensiona puțin lucrurile. O mică breșă în perfecțiunea Guvernului prin care să se elibereze aburii.
Reacţia lui Orban după ce prefectul Capitalei nu știa, la 10 ore de la bilanț, câte cazuri noi de Covid sunt în București, pentru că a fost la shopping
Faptul că suntem unde suntem este și o consecință a faptului că principala pârghie a fost ratată: cetățeanul partener, tratat cu respect, coerență și predictibilitate.
Am spus-o de zeci de ori. Nu pot decât să mă bucur că a spus-o în sfârșit și președintele. Rămâne de văzut ce a înțeles Guvernul.
Văd o mare așteptare de la forța amenzilor. Am vorbit cu oameni care asta fac, dau amenzi, și am înțeles că este o iluzie.
Amenda are efect la oameni care nu au nevoie de ea pentru a se conforma. Adică oameni corecți care la un moment dat greșesc. Fie că sunt bătrâni care nu mai știu în ce buzunar au pus masca, pe care oricum nu au bani să o schimbe decât o dată pe lună și nimeni nu le-a dat vreuna, sau nici nu și-au dat seama că le-a căzut sub nas.
Fie oameni care, distrași de cine știe ce, vorbind la telefon, au uitat la un moment dat să-și pună masca.
Dar nu ei reprezintă marele pericol. Cei periculoși, ”bombardierii”, pot fi amendați cu miliarde de lei că tot nu vor plăti un leu pentru că nu au surse de venit. Unii își bat joc de polițiști și le cer amenzi cât mai mari ca să câștige concursul în clan.
Teoretic, amenda neplătită poate fi transformată în muncă în folosul comunității prin hotărâre judecătorească, deci altă procedură, dar pentru prestarea ei nu prea sunt pârghii legale. Pentru această categorie există doar varianta înăspririi legislației.
Pentru marea majoritate există însă varianta unei alte atitudini, exact ce spune și președintele Iohannis.
În starea de urgență conformarea a fost mare, de frică. Dar nu frica de amendă. Ci frica de boală. Era un pericol nou, misterios, în fața căruia instinctiv oamenii s-au retras în ”peșteră”.
Dar după un timp pericolul s-a banalizat, a fost banalizat și mai mult de relaxarea campaniei electorale, de bâlbâiala constantă a cifrelor, de bășcălia stârnită de ea. Și când s-a dus frica, s-a instalat relaxarea.
Nu cu amenzi o tratezi, ci cu dimensiunea reală a pericolului, demachiată de interesul electoral. Și dacă reușești să convingi o masă critică, ea va fi mai eficientă decât polițiștii.
Când cineva nu poartă mască poate sau nu să fie văzut de un polițist, dar întotdeauna va avea în jur niște oameni care îl pot obliga să se conformeze sau cărora să nu le pese, pentru că nu cred nici ei în gravitatea pericolului.
Cetățeanul partener, comunicare, predictiblitate, respect. Apa caldă nu mai trebuie inventată de nimeni, trebuie doar deschis robinetul.