Otopeni 2024 - o catastrofă guvernamentală

O sticlă de apă plată, pe aeroportul Otopeni, costă 2,5 euro, iar un croissant, 3,5. Mulți călători sunt nemulțumiți de prețurile mari, iar inspectorii de la protecția consumatorilor au făcut o descindere la începutul lunii. Nu s-a schimbat nimic.
Otopeni 2024 - o catastrofă guvernamentală

Cea mai mare aerogară a României e total nefuncțională. Intrarea în Schengen-ul aerian a fost o lovitură din care încă nu și-a revenit, autoritățile fiind total nepregătite, deși liderii politici au încercat să-i convingă pe cetățeni de contrariu. Corupția, haosul administrativ și criza de autoritate au creat un calvar pentru călătorii români și străini.

Pe parcursul anului 2023, numărul persoanelor care au folosit poarta aeriană a trecut de 14 milioane, atingând nivelul din 2019, înregistrat înainte de debutul pandemiei, dar serviciile s-au prăbușit.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, dă vina pe scandalul de corupție de anul trecut, atunci când George Alexandru Ivan, directorul Companiei Naționale Aeroporturi București, a fost pus sub acuzare de procurorii DNA, pentru că a luat mită în jur de 22 de milioane de euro de la reprezentanții companiilor care închiriau spații comerciale în incinta aeroportului.

Managerul a încheiat o înțelegere cu procurorii, dar aceasta a fost respinsă de judecători, dosarul ajungând în instanță.

Obișnuiți cu eșecul

Instalația de aer condiționat nu face față. La ora 16:00, în aeroport, la terminalul plecări sunt peste o mie de oameni care așteaptă să se îmbarce.

ADVERTISING

Mulți pleacă în vacanță, alții la muncă, după o scurtă vizită la familiile și rudele din România, dar sunt și zeci de străini aflați în tranzit sau care au vizitat țara, iar acum, debusolați și cu un gust amar, așteaptă să se urce în avioane.

Joi, 20 iunie, s-au înregistrat 37 de grade Celsius, iar soarele a încins asfaltul din fața intrărilor în aeroport, inundate de râul de automobile care aduc călătorii. 

Angajați toropiți de căldură nu reușesc să ordoneze traficul, în timp ce șoferii au luat decizia să se descurce pe cont propriu. Înăuntru, după ușile de sticlă, e mai cald ca afară. La filtrul de securitate sunt sute de oameni, iar lucrătorii poliției de frontieră rezistă cu greu asaltului călătorilor.

Nu există un rând ordonat pe care să-l urmezi pentru a ajunge la culoarele cu benzile pentru bagajele de mână. Chiar dacă bunăvoința de a-l organiza există, spațiul e insuficient, iar regulile se diluează în căldură și înghesuială. 

E o adevărată provocare fizică să-ți pui lucrurile în tava pentru scannerul de securitate. Sistemul funcționează doar prin bunăvoința și răbdarea călătorilor care părăsesc țara.

Așteptarea e de cel puțin 15 minute, dar oamenii s-au obișnuit cu eșecul autorităților din România și nu comentează. 

Dacă se mai trezește câte unul să murmure sau să înjure în barbă, furia lui se pierde în fierbințeala aerului și în blazarea celor din jur.

Descrierea corupției

Din ce se vede, intrarea României în spațiul aerian Schengen a fost lovitura de grație dată aeroportului. Infrastructura a cedat și nu sunt semne că o să-și revină prea curând sau că se ocupă cineva de problemă. 

În două călătorii succesive, realizate în ultimele două luni, funcționarea aeroportului s-a înrăutățit. 

Lucrările de reamenajare care trebuiau finalizate înainte de intrarea în Schengen nu s-au terminat nici acum, o parte din aeroport, zona unde erau punctele de control al pașapoartelor, e un șantier părăsit.

Aeroport2
HAOS ADMINISTRATIV. Spații comerciale părăsite pe aeroportul Otopeni, terminalul plecări - Foto: spotmedia.ro

Locul arată ca și cum nimeni n-a reușit până acum să-i găsească o utilitate. Rame metalice și plăci de rigips sunt aruncate grămadă în așteptarea unor constructori care nu mai vin. 

Călătorii, după controlul poliției de frontieră, intră într-o zonă strâmtă, haotică și incomodă ca și cum ar trebui să treacă un ultim test fizic și psihic înainte de a pleca din țară.

Zona de așteptare debutează cu un magazin de tip duty-free care seamănă cu precedentul, dar după ce treci de el urmează un culoar cu spații comerciale închise sau în curs de amenajare încât scena seamănă cu efectele unui cataclism.

Căldura, mizeria și înghesuiala sunt elementele definitorii ale terminalului plecări din Aeroportul Otopeni, care descrie sugestiv corupția și incapacitatea administrativă din România.

S-au triplat veniturile, dar mizeria a rămas

„Lucrul bun este că un pic s-a făcut curățenie acolo şi nu ține de curățenia propriu-zisă, ci de curățenia legată de spații şi de toate lucrurile pe care dumneavoastră le știți”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, într-un interviu oferit la sfârșitul lunii martie.

BUCURESTI - MT - SEMNARE - EXTINDERE MAGISTRALA M4
EȘEC GUVERNAMENTAL. Sorin Grindeanu (PSD), ministrul Transporturilor, n-a reușit să modernizeze cea mai mare aerogară din România, această arătând mai rău ca niciodată - Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax/ Hepta.ro

„S-au ținut licitații la Bursa Română de Mărfuri cât se poate de transparente, cu ridicat, cine oferă mai mult. S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spații în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a mai adăugat oficialul PSD.

Aceste venituri sunt doar pe hârtie pentru că multe spații comerciale sunt închise, altele se mută, iar câteva sunt de luni bune în curs de amenajare.

Din declarația ministrului reiese că are cunoștință de faptul că Aeroportul Otopeni e unul dintre cele mai murdare din Europa. 

Nu se face nici măcar „curățenie propriu zisă”, cum a spus oficialul. În punctele sanitare e „mocirlă” în fața chiuvetelor, iar în wc-uri abia se poate intra și se iese cât mai repede.

O criză administrativă

La începutul lunii iunie, ANPC (Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor) a făcut o descindere în aeroport unde au dat amenzi de peste 70.000 de euro pentru „mizerie și nerespectarea temperaturii recomandate pentru produsele congelate”.

În raportul ANPC se vorbește de mult mai multe nereguli, oprindu-se derularea serviciilor comerciale în „11 puncte de lucru”. Adică un număr mare de magazine au fost închise.

Descinderea agenților s-a făcut în urma zecilor de plângeri ale călătorilor, profund nemulțumiți de condițiile în care sunt obligați să petreacă ore întregi până la îmbarcarea în avioane, dar și de prețurile uriașe ale produselor care se vând în aeroport.

Aeroport3
PLECAREA DIN ROMÂNIA. Aglomerație mare în terminal, foarte puține spații comerciale funcționale și prețuri piperate - Foto: spotmedia.ro

Binele promis de ministrul Grindeanu nu s-a concretizat, aerogara arătând deplorabil la începutul vacanței de vară și a principalei perioade de concedii.

O altă problemă nerezolvată de Grindeanu e cea a prețurilor din aeroport. 

Scandalul de corupție de anul trecut a avut în centrul dezbaterii publice faptul că, din cauza aranjamentelor ilegale, călătorii erau spoliați de comercianți.

Dar asta nu s-a schimbat. În continuare un croissant în Aeroportul Otopeni costă mai mult decât unul la o cafenea de pe Champs Elysee din Paris.

Aeroport4
PATEURI CU DE TOATE. Mini-ul, cea mai ieftină mâncare din aeroport, costă 17 lei (3,5 euro) - Foto: Spotmedia.ro

Impresia generală e că autoritățile sunt depășite în ce privește criza de aici și s-au predat în lipsă de soluții. 

Unii speră că un nou terminal va rezolva situația, dar e doar o iluzie birocratică și un mod optimist de a justifica o catastrofă administrativă.

Schimbările dese de conducere, angajarea pe pile, toxicitatea relațiilor de muncă otrăvite de influențele politice, incapacitatea Ministerului Transporturilor și lipsa de intervenție a autorităților au transformat Aeroportul Otopeni într-o capcană viu colorată din care se scapă greu, mai ales dacă avionul decolează cu întârziere.

Să petreci două ore în cea mai mare aerogară din România e un calvar, un test de rezistență și un stres major care compromite bucuria oricărei călătorii.  


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇