De cine să se teamă interlopii, clanurile? Moștenirea lăsată de procurorul general la Timișoara

De cine să se teamă interlopii, clanurile? Moștenirea lăsată de procurorul general la Timișoara
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Patimile familiei din Timișoara supusă de 20 de ani torturii în toate modurile de către vecini violenți, care ar dori să-i determine să le cedeze proprietatea, fără ca vreo instituție a statului să o ajute, nu reprezintă un caz izolat în orașul de pe Bega.

Este un modus operandi pentru clanurile mafiote. Mai întâi a fost clanul Cârpaci, care după 1989 a reușit să pună mâna cu forța și prin fals pe 144 de proprietăți, inclusiv o aripă a Spitalului de Copii.

Liderul clanului a fost condamnat la 7 ani de închisoare, dar practicile continuă. Recent, Cârpacii au ocupat o stradă din Timișoara și au blocat –o cu o poartă. Când a fost demolată, noul lider al clanului a amenințat polițiștii și primarul cu „oamenii mari de la procuratura de la București?”

ADVERTISING

Există tot la Timișoara clanul Cămătarilor, care a lăsat fără case și a nenorocit zeci de timișoreni.

Cum este posibil ca interlopii să facă legea, să terorizeze și să ia cu japca tot ce doresc?

Este posibil atunci când Poliția și Parchetul sunt slabe, dacă nu chiar mai rău.

Orașul terorizat de interlopi este moștenirea lăsată la Timișoara de actualul procuror general, Alex Florența, șef al structurii locale a DIICOT înainte de a veni la București. Adică exact structura de parchet care ar fi trebuit să lupte cu crima organizată.

Cum anume a luptat?

Dosarul Cămătarilor, soldat cu un prejudiciu de 2 milioane de euro și suferințe incalculabile ale victimelor, unele decedate din cauza acestora, a fost clasat la DIICOT Timișoara de Mihai Șandor, mâna dreaptă a lui Alex Florența, care a și confirmat, ca procuror șef DIICOT, decizia procurorului de caz.

Decizia, care a permis executări silite și multă nenorocire, a ridicat suspiciuni de corupție. A fost sesizat SIIJ, pe atunci singura structură competentă să ancheteze magistrați, care a deschis dosarul 62/P/2018. Procuror de caz, cel puțin inițial, a fost Mihaiela Iorga Moraru.

Ce s-a ales de acest dosar, cine îl instrumentează acum, nu știe nimeni, nici măcar părțile vătămate, care au cerut în mai 2023 informații de la procurorul general Florența. Nu le au primit.

Am întrebat la PICCJ, la începutul acestui an, dar fiind vorba despre un dosar extrem de sensibil pentru dl Florența probabil, PICCJ a descoperit brusc regula că despre dosarele în curs nu se dă niciun fel de informație. Deducem, aşadar, că dosarul este încă în curs.

La fel ca dosarul pentru cercetare abuzivă al procurorului general, acuzat că a dezbrăcat și a bătut un suspect, deschis în 2019 (nr 780/P/2019 , devenit la SUPC nr. 1636/P/2022) și instrumentat tot de Mihaiela Moraru Iorga. Despre ambele dosare am scris la începutul anului pe larg.

Sute de oameni lăsaţi fără case au rămas și fără speranța de a li se face dreptate din cauza clasării decisă de procurorul Șandor și confirmată de procurorul, acum general, Florența, dar și a criogenării dosarului de la SIIJ. Casele lor smulse de Cămătari au devenit garanții pentru împrumuturi uriașe la bănci, adică o imensă caracatiță.

Dar nici la vârful Ministerului Public dl Florența nu sparge norii. Printre vizite externe, unele chiar exotice în companii cât se poate de plăcute, printre sindicalisme pentru pensii, mandatul procurorului general nu a marcat vreo revigorare evidentă a activității Parchetului General.

Reforma a însemnat tăierea unei litere din Secția de Urmărire Penală rămasă fără Criminalistică (din SUPC a devenit SUP), care a căpătat, cu binecuvântarea dlui Florența, un șef extrem de controversat respins cu oroare de secția de procurori a CSM după un interviu în care a declarat, de exemplu, că bilanțul activității sale de procuror e irelvant pentru funcția de sef SUP. Și cam atât. În bilanțul pe anul trecut nu apare nimic.

Despre poliție nu cred că mai sunt multe de spus. Ea nu vânează clanurile interlope, ci le păzește, gărzi de corp în uniformă și pe bani publici. Am văzut și la București, în cazul Pian, am văzut și la Iași, când a fost înmormântat Costel Corduneanu.

De cine să se teamă interlopii, clanurile? Cine să apere și să facă dreptate oamenilor chinuiți, precum familia din Timișoara care nu vrea să-și abandoneze casa?

Nu numai la Timișoara, ci în întreaga țară omul cinstit, fără conexiuni, cu singura pretenție de a avea un trai decent și predictibil este abandonat și trădat de instituțiile plătite din banii lui și lăsat să se descurce pe cont propriu.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇