Sfidând nu doar avizele devastator negative ale CSM, ci și bunul simț, Alina Gorghiu a trimis la Cotroceni propunerile pentru două poziții cheie în sistemul judiciar: șefia secției I de combatere a corupției din DNA și șefia Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din PÎCCJ, acolo unde sunt dosarele magistraților, acolo unde Marius Voineag l-a salvat de plagiat pe Nicolae Ciucă.
Iar președintele Iohannis a semnat practic instantaneu decretele de numire. Un autentic mesaj de forță și intimidare.
Cele două numiri sunt contestate vehement de sistemul judiciar, dar candidaților cu prestații lamentabile li s-a făcut pârtie de la început prin descurajarea eventualilor contracandidați care aveau deja proiectele pentru candidaturi scrise. Să fie propuneri întâmplătoare?
De ce ar fi puse în poziții cheie în an electoral două personaje vulnerabile, dependente de bunăvoința puterii politice? Ca să facă justiție independentă și să lupte cu infracționalitatea indiferent de interese și culori politice?
Minciunile lui Moraru Iorga și pelicanul Gorghiu
Mihaiela Moraru-Iorga, noua șefă a secției I DNA, este o fostă inculpată trimisă în judecată de DNA pentru că ar fi încercat să–l salveze pe Florian Walter, urmărit de DIICOT pentru grup infracțional organizat.
A scăpat de dosar nu prin achitare, în urma unui proces, ci pe procedură, după ce o judecătoare, soția actualului consilier al șefului DNA, a anulat toate probele din dosar și rechizitoriul DNA. Contestația DNA la anulare nu a mai fost judecată pentru că a fost retrasă de șeful dnei Moraru Iorga de la SIIJ.
Aleasa dnei Gorghiu a comis un abuz grav împotriva minorei Sorina Săcărin, căreia i-a confiscat, pur și simplu, pașaportul cu care trebuia să iasă din țară cu părinții, abuz constatat de ÎCCJ prin Încheierea 265/14.07.2020 (aici integral).
Pentru acest abuz al alesei dnei Gorghiu și președintelui Iohannis statul roman a fost condamnat în prima instanță de Tribunalul București la plata a 120 de mii de euro către familia Săcărin.
La reaudierea de miercuri de la MJ, dna Gorghiu a întrebat formal despre acest caz, “ca să închidă discuția” și a înghițit ca un pelican senin toate minciunile turnate de dna procuror.
Iată ce nu a înțeles dna Gorghiu, ori pentru că e incompetentă, ori pentru că s-a făcut că nu înțelege:
Minciuna numărul 1: Dna Moraru Iorga susține că nu ar fi dispus nicio măsură care să restrângă libertatea de circulație a Sorinei Săcărin. De fapt, a semnat personal ordonanța prin care a fost reținut pașaportul – aici documentul
Dna ministru nu poate fi, totuși, chiar atât de incompetentă încât să nu înțeleagă că reținerea unui pașaport în materialitatea lui implică imposibilitatea folosirii lui, deci, implicit, restrângerea libertății de circulație în afara țării. Până și dl Iohannis putea înțelege așa ceva.
Dacă dna ministru al Justiției ar fi dorit într-adevăr clarificarea chestiunii, ar fi întrebat-o pe dna procuror despre Încheierea ICCJ 265/14.07.2020 potrivit căreia reținerea a fost abuzivă, a reprezentat o încălcare a libertății de circulație, deci implicit o măsură restrictivă. Una mascată, pentru că Sorina Săcărin nu putea fi subiectul unei asemenea măsuri, fiind minoră sub 14 ani.
Minciuna numărul 2: Dna Moraru Iorga susține că părinții Sorinei ar fi putut solicita un nou pașaport pentru minoră cât timp cel deja emis era sechestrat de domnia sa.
Au solicitat, iar cererea le-a fost respinsă de SPCEP Dolj, pentru că nu se pot elibera două pașapoarte aflate în termenul de valabilitate pentru aceeași persoană. Documentele de respingere a solicitării aici și aici.
Minciuna numărul 3. Dna Moraru Iorga susține că toate plângerile disciplinare împotriva sa ar fi fost deja respinse. Pe rolul ÎCCJ există un dosar în care se discută dacă Inspecția Judiciară ar trebui sau nu să cerceteze faptele dnei procuror ca abateri disciplinare.
Stadiul dosarului îi este bine cunoscut dnei procuror, pentru că este parte în dosar.
O minimă verificare, măcar pe Google, îi era accesibilă și dnei Gorghiu.
Minciuna numărul 4: Dna procuror a sugerat că statul român nu ar mai putea să se îndrepte împotriva sa pentru recuperarea despăgubirilor de 120.000 de euro, pentru că plângerile disciplinare și penale împotriva sa deja au fost respinse.
Chiar dacă ar fi fost, dna Moraru Iorga și-a bătut joc de cunoștințele dnei Gorghiu cu o confuzie între răspunderea penală, răspunderea profesională (disciplinară) și răspunderea civilă delictuală.
Statul român răspunde pentru erori judiciare ca urmare a răspunderii civile delictuale pentru provocarea unui prejudiciu, chiar dacă eroarea judiciară nu constituie o faptă penală sau o abatere disciplinară.
Dna juristă Gorghiu nu a sesizat confuzia și a tăcut precum pelicanul.
Minciuna numărul 5: Dna Moraru Iorga a sugerat că TMB a obligat statul roman la despăgubiri pentru că nu ar fi cunoscut actele de exonerare enumerate de domnia sa.
De fapt, încă de la primul termen de judecată în acest dosar, TMB a analizat în detaliu toate aspectele răspunderii disciplinare și penale, la dosar fiind depuse toate soluțiile, toate deciziile și o listă a cauzelor și a soluțiilor. Aici lista depusă la termenul de judecată din 07.03.2023, cu mult înainte să se pronunțe Tribunalul (22.12.2023).
Să accepți fără reacție minimă asemenea minciuni colosale este lamentabil și ridicol pentru un ministru al Justiției.
În schimb, în timpul interviului de miercuri de la MJ, dna Gorghiu s-a năpustit să-l întrerupă pe procurorul Cristian Lazăr, reprezentatul CSM în comisia de interviu, când a încolțit-o pe dna Moraru Iorga, și nu i-a mai permis vreo întrebare.
Reprezentantul INM, Viorel Badea, a întrebat-o pe dna Moraru Iorga cum poate conduce prin puterea exemplului, după cum pretinde, cât timp în 3 ani nu a făcut nici măcar un rechizitoriu. Dna procuror a dat vina pe greaua moștenire a SIIJ.
O întrebare pusă de procurorul Badea s-a referit la o speță care zace în fișetul dnei Moraru Iorga de peste 4 ani, similară cu una sau poate fix aceea care are o legătură cu procurorul general Alex Florența, singurul care i-a dat vot pozitiv după audierea în CSM.
Dar la relația interesantă dintre dl Florența și procurorul anchetator SIIJ Moraru Iorga, vom reveni după ce PÎCCJ și dl Florența vor răspunde la câteva întrebări esențiale.
Surse apropiate interviului de la MJ spun că întreaga comisie, cu excepția dnei ministru și a secretarilor de stat, s-a opus categoric ca dna Moraru Iorga să fie propusă pentru funcția din DNA, considerând-o total inadecvată.
Surse din sistem spun că, de facto, dna Moraru Iorga va fi șefa DNA, iar dl Voineag se va ocupa doar de ce știe mai bine - imagine și relații publice cu mediul politic și presa.
Șeful SUPC - de ce contează ce am făcut până acum?
În ceea ce-l privește pe noul șef al SUPC, Remus Popa, acesta nu a făcut nici măcar un rechizitoriu de ani de zile. În schimb, la Inspecția Judiciară s-a dovedit un vajnic braț de forță împotriva incomozilor.
De exemplu, împotriva procurorului Lascu, dat afară din DNA pentru că a refuzat să renunțe la un dosar de achiziții ale SRI. Remus Popa s-a autosesizat și i-a făcut acțiune disciplinară pentru că a distribuit pe Facebook mai mult articole ale subsemnatei.
Câteva pasaje relevante din avizul negativ CSM pentru dl Remus Popa:
“Fiind întrebat despre rezultatele sale anterioare în funcţiile deţinute anterior, domnul procuror a menţionat că, în perioada cât a deţinut funcţia de director în cadrul Inspecţiei Judiciare, au existat rezultate nu mai bune, dar nici mai slabe decât cele ale antecesorilor săi, fără a da un răspuns elocvent privind procentul de admisibilitate a acţiunilor disciplinare, menţionând că nu sancţionarea disciplinară a reprezentat o prioritate, ci mai degrabă monitorizarea activităţii.
...A fost întrebat de către Secţie cu privire la numărul de rechizitorii, audieri şi alte acte specifice de urmărire penală, precum percheziţii şi cercetări la faţa locului efectuate pe parcursul carierei sale. Acesta a abordat, din nou, o atitudine evazivă, afirmând că nu are importanţă câte rechizitorii a întocmit, întrucât ceea ce contează pentru funcţia vizată sunt competenţele de management şi leadership, iar indicatori precum numărul de acte întocmite nu reflectă abilităţile pentru ocuparea unei funcţii de conducere, dând dovadă de o viziune limitată, bazată de o disociere artificială între exercitarea funcţiei de conducere şi necesitatea evidentă a unei vaste competenţe în domeniul coordonat.
Candidatul menţionează, cu o atitudine ironică, ‘Oare este relevant răspunsul la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o? Eu cred că nu.’ Fiind readresată întrebarea cu privire la date concrete privind numărul de rechizitorii întocmite, domnul Popa Remus-Iulian nu doar că nu a putut oferi un răspuns concret, dar a avut o atitudine agresivă privind prelungirea discuţiilor pe acest subiect (...)
Secţia reţine că domnul procuror Popa Remus-Iulian deţine o experienţă limitată în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii în sectorul de urmărire penală, acest aspect prezentând o importantă relevanţă în contextul în care funcţia pentru care candidează nu presupune doar competenţe organizatorice, existenţa unor competenţe temeinice în domeniul de activitate al secţiei pentru care este propus fiind o condiţie necesară pentru exercitarea cu profesionalism a funcţiei.”
Acesta sunt alegerile dnei Gorghiu confirmate de președintele Iohannis pentru funcții de conducere în parchete. Decretele au fost semnate în câteva ore. Propunerile cu aviz pozitiv au așteptat zile întregi decizia președintelui.
Pentru dna Gorghiu ”ambii procurori dețin calitățile profesionale și personale apte să contribuie la eficientizarea activității structurilor de parchet pentru a căror conducere au candidat, lucru confirmat și prin consultarea avută, înainte de trimiterea acestor propuneri, cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție”.
Mesajul transmis sistemului?
Călcăm totul în picioare, am capturat totul, nu contează cât de incompetent ești, cât de abuziv ești, câte bube ai în cap, dacă statul va plăti despăgubiri pentru tine, totul e să fii obedient și să execuți misiunea încredințată de putere.