Ministrul Justiției trebuie să decidă dacă menține propunerea de numire în conducerea DNA a procurorului pentru al cărui abuz, constatat de ÎCCJ și Tribunalul București, statul român este obligat de instanță să plătească despăgubiri de 120 de mii de euro.
Procurorul se numește Mihaiela Iorga Moraru, iar victimele despăgubite sunt familia Săcărin, adică părinții adoptatori și copila căreia dna Iorga Moraru, pe atunci procuror SIIJ, i-a confiscat pașaportul fără niciun temei factual și legal.
Am scris pe larg despre acel episod odios din istoria Justiției din România, când un procuror și-a permis să ridice un pașaport direct de la Serviciul Pașapoarte Dolj, sub pretextul unei suspiciuni de fals, care, de bună seamă, nu putea fi comis decât în cadrul serviciului însuși, fiind vorba despre un document care încă nu fusese eliberat.
Măsura practic de restrângere a libertăţii de circulaţie împotriva minorei nu le-a fost comunicată în scris părinților, aceștia nu au avut acces la vreun act procedural (ordonanţă, rezoluţie etc) prin care să fi fost dispusă această măsură, astfel încât să o poată contesta în instanță. Singura comunicare a fost una orală, la ghișeul Serviciului Pașapoarte, cum că documentul a fost ridicat de procuror.
Pașaportul a fost ținut în sertarul dnei Iorga Moraru din 26.06.2019 până în 20.07.2019, adică până când procurorul general interimar de atunci, Bogdan Licu, cel mai probabil instigatorul la acest abuz, a decis că nu mai poate continua.
Dl Licu se afla atunci în plin efort de a deveni procuror general titular și a transformat cazul într-o cruciadă eroică împotriva celor care ne fură copiii din țară, mizând pe imensa manipulare a opiniei publice împotriva familiei Săcărin.
A făcut el însuși 3 acțiuni prin care a încercat să o blocheze pe Sorina în țară, toate trei respinse de instanță cu motivări usturătoare.
Lovitura devastatoare a ÎCCJ
Că a fost vorba despre un abuz o spune ÎCCJ, mai precis judecătoarea Lavinia Lefterache, în Încheierea nr. 265/ 14 iulie 2020 (aici integral).
Încheierea este un autentic rechizitoriu împotriva dnei Iorga Moraru, în care judecătoarea, una dintre cele mai valoroase ale ÎCCJ, explica și abuzul procedural, dar și minciuna pe care și-a întemeiat dna Iorga Moraru demersul:
„Deși s-a dispus reținerea pașaportului minorei Săcărin Sorina, acest document nu se regăsește printre cele puse la dispoziția specialiştilor din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Criminalistic, în vederea efectuării constatării tehnico-științifice grafice și tehnice, astfel încât reținerea paşaportului și limitarea libertății de circulație nu a fost justificată de nevoia administrării unei probe în procesul penal.”
Iar concluzia ÎCCJ este demolatoare: “se constată că dispoziţia procurorului privind predarea sub luare de dovadă a paşaportului minorei Săcărin Sorina (...) nu a fost dispusă în conformitate cu legea și nu a urmărit un scop legitim.
În raport de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară constată că prin măsura reținerii pașaportului minorei Săcărin Sorina (document de călătorie necesar minorei pentru a putea părăsi teritoriul României împreună cu părinții săi adoptivi, Săcărin Ramona Elena şi Săcărin Gabriel), i s-a încălcat acesteia dreptul la liberă circulație prevăzut art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.”
ASTĂZI PE SPOT:
Întrebată despre cazul Sorina în audierea din Secția de procurori a CSM, pentru avizarea propunerii ministrului Justiției de a fi numită șefa secției I din DNA, dna Iorga Moraru a răspuns stupefiant:
„Aveam în față un dosar, în acte existau multe falsuri. Aveam o autoritate care trebuia să se ocupe de adopții, dar care nu cunoștea propria legislație. Am ridicat pașaportul de la Serviciul Pașapoarte, nu de la titular. Putea fi eliberat alt pașaport”. Niciun fals nu a fost dovedit, iar pașaportul nici nu a fost expertizat.
Dar Gabriel Săcărin spune că a cerut un alt pașaport, dar i s-a răspuns că există deja unul valabil.
”Am cerut un alt pașaport atunci și am primit răspunsul ca exista deja un pașaport valabil și nu pot elibera încă unul", a declarat Gabriel Săcărin pentru Spotmedia.
Deși judecătoarea Lavinia Lefterache punctează, după cum am arătat, inclusiv reaua credință a demersului procurorului, Inspecția Judiciară nu a văzut nicio abatere disciplinară.
SIIJ, singura competentă să decidă dacă a fost vorba despre un abuz penal, colegii dnei Iorga Moraru mai precis, au considerat și ei că nu există răspundere penală.
Tribunalul București: Statul trebuie să plătească pentru abuz
Dar iată că Tribunul București consideră, la fel ca judecătoarea ÎCCJ, că abuzul a existat și că victimele lui trebuie despăgubite.
„Prin sentința civilă nr. 1373/21.12.2023, pronunțată în dosarul nr. 15752/3/2022, Tribunalul București a obligat Statul Român să plătească despăgubiri morale familiei Săcărin în cuantum de 120.000 euro pentru eroarea judiciară constând în aplicarea unei măsuri restrictive de libertate, respectiv restrângerea ilegală a dreptului la libera circulație în perioada 26.06.2019-20.07.2019 prin reținerea pașaportului minorei Sorina Săcărin, dispusă de doamna procuror Mihaiela Moraru Iorga.
Este un succes de etapă, am promis încă de atunci că nu vom tolera asemenea abuzuri specifice unui stat totalitar”, a declarat pentru SpotMedia.ro Diana Gavra, avocata familiei Săcărin.
Decizia nu e definitivă, dar și în ipoteza întoarcerii ei de către instanța superioară, având în vedere constatările ÎCCJ și TMB, la CEDO victoria va fi de pe scaun și despăgubirile posibil chiar mai mari.
Când inevitabil va plăti pentru abuzul procurorului, constatat de ÎCCJ și de TMB, statul român are posibilitatea să se întoarcă împotriva dnei Iorga Moraru, conform art 269 din Legea 303/2022:
(12) Statul, prin Ministerul Finanţelor, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, prin hotărârea adoptată de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alin. (10), s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(13) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de un an de la data plăţii de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire.”
Alegerea ministrului. Care ar fi misiunea dnei Moraru la DNA?
Am revenit asupra cazului Sorina după ce dna Iorga Moraru, preferata șefului DNA Marius Voineag, a fost propusă de ministrul Justiției pentru șefia secției anticorupție din DNA. Dna procuror a reacționat la articolul SpotMedia.ro extrem de agresiv și cu mari presiuni.
Deși i-am cerut repetat să formuleze un drept la replică în care să indice tot ceea ce considera neadevărat în text, dna Iorga Moraru a refuzat explicit să facă acest lucru și a pretins, sub amenințarea cu instanță în câteva mail-uri vituperante, retragerea cu totul a articolului.
Peste câteva zile Secția de procurori a CSM, deși în general extrem de favorabilă dorințelor lui Marius Voineag, o respingea pe dna Iorga Moraru cu un radical scor 5 la 1. Singurul care a susținut-o a fost procurorul general Alex Florența.
Acum, potrivit procedurii legale, dna Gorghiu trebuie să o reaudieze pe Mihaiela Iorga Moraru, după care trebuie să ia sau să execute o decizie.
Fie dna Iorga Moraru va fi abandonată și ministrul va reîncepe de la zero o procedură pentru numirea altui șef al secției 1 DNA, fie președintelui Iohannis îi va fi propus pentru o funcție de conducere în DNA un procuror care a comis un abuz împotriva unui copil, abuz constatat de ÎCCJ, cu evidentă rea credință și atât de grav încât statul este obligat la despăgubiri de 120.000 de euro, un procuror care face presiuni asupra presei.
A doua variantă ar putea avea o singură explicație: misiunea la DNA a acestui procuror să fie mai importantă decât orice, iar fapte de tipul abuzului contra Sorinei să fie chiar o recomandare importantă pentru această misiune, eventual similară celei de la SIIJ.