Statul român trebuie să plătească despăgubiri familiei Săcărin, după ce procurorul Iorga Moraru i-a confiscat pașaportul Sorinei

Statul român trebuie să plătească despăgubiri familiei Săcărin, după ce procurorul Iorga Moraru i-a confiscat pașaportul Sorinei

Tribunalul București a decis ca familia Săcărin să primească despăgubiri din partea statului român, după ce procurorul Mihaiela Iorga Moraru a împiedicat plecarea din țară a Sorinei Săcărin, confiscându-i pașaportul.

”Admite în parte cererea de chemare în judecată şi obligă pârâtul să plătească: – reclamantului Săcărin Gabriel suma de 50.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii la cursul BNR, cu titlu de daune morale. Reclamantei Săcărin Ramona Elena suma de 50.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii la cursul BNR, cu titlu de daune morale. Reclamantei Săcărin Sorina suma de 20.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii la cursul BNR, cu titlu de daune morale. Respinge în rest cererea de chemare în judecată ca nefondată. Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 4.760 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat”, se arată în hotărârea Tribunalului București.

ADVERTISING

Decizia nu este definitivă.

Reacția avocatei familiei

Diana Gavra, avocata familiei Sacarin, a declarat pentru SpotMedia.ro că decizia Tribunalului București reprezintă un succes de etapă.

”Prin sentința civilă nr. 1373/21.12.2023, pronunțată în dosarul nr. 15752/3/2022, Tribunalul București a obligat statul român să plătească despăgubiri morale familiei Săcărin în cuantum de 120.000 de euro pentru eroarea judiciară constând în aplicarea unei măsuri restrictive de libertate, respectiv restrângerea ilegală a dreptului la libera circulație în perioada 26.06.2019-20.07.2019 prin reținerea pașaportului minorei Sorina Săcărin, dispusă de doamna procuror Mihaiela Moraru Iorga.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

În speță, în cadrul unui dosar penal (dosarul nr. 2015/P/2015) deschis la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție s-a dispus măsura de reținere a pașaportului minorei Sorina Săcărin. Prin încheierea nr. 265/14.07.2020 Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 415/1/2020 a constatat că a fost încălcat dreptul la liberă circulație al minorei Sorina Săcărin, prevăzut de art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reținându-se că aceasta a fost o măsură abuzivă, dispozițiile legale nu permiteau reținerea pașaportului minorei, iar măsura nu a fost necesară pentru administrarea probelor. Este un succes de etapă, am promis încă de atunci că nu vom tolera asemenea abuzuri specifice unui stat totalitar”, a declarat pentru SpotMedia Diana Gavra, avocata familiei Sacarin.

Iorga Moraru i-a confiscat pașaportul Sorinei

Mai exact, Mihaiela Iorga Moraru, pe când se afla la SIIJ, fosta Secție Specială, i-a confiscat fizic pașaportul Sorinei Săcărin, adoptata de o familie de români din SUA, direct de la Direcția Pașapoarte Dolj, fără că fetița să aibă vreo calitate în vreun dosar penal.

ADVERTISING

Ulterior, prin încheierea ÎCCJ nr. 265/14.07.2020, judecatoarea Lavinia Lefterache a stabilit că Iorga Moraru, în calitate de procuror SIIJ, i-a încălcat minorei Sorina Săcărin dreptul la liberă circulație, prin reținerea nelegală a pașaportului.

Până acum, abuzul procuroarei Iorga Moraru rămăsese nepedepsit. Nu au existat consecințe disciplinare sau penale ale celor stabilite de judecătorea Lavinia Lefterache.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a propus-o pe procuroarea Mihaiela Iorga-Moraru pentru funcţia de şef al Secţiei de combatere a corupţiei în cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

Dar Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ propunerii ministrului Justiţiei. Decizia CSM s-a luat cu majoritate, existând un singur vot favorabil şi 5 împotrivă.

Conform legii, în cazul emiterii unui aviz negativ al CSM, ministrul Justiţiei poate să-şi retragă propunerea sau organizează un nou interviu cu candidatul respectiv şi transmite preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de conducere.

Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând într-un conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă.

Ioana Ene Dogioiu a documentat cariera Mihaielei Iorga Moraru şi a scris despre momentul în care Înalta Curte o acuza de comiterea unui abuz grav împotriva unui copil. În plus, la SIIJ (fosta secţie specială pentru magistraţi), în afara de acest abuz, are bilanț ZERO.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇