Tradiții și obiceiuri de iarnă în România - Datinile din fiecare regiune

România este recunoscută nu doar pentru peisajele superbe, preparatele delicioase și „comorile” naturale care sunt împânzite în regiuni, ci și pentru tradiții și obiceiuri. Atât în perioada Paștelui, cât și în cea a Crăciunului și Revelionului, oamenii se pregătesc, cu mic, cu mare, să sărbătorească și să se înfrupte din mâncăruri. Însă, așa cum se cunoaște deja, există câteva obiceiuri, tradiții și chiar și superstiții care sunt respectate cu sfințenie de mulți dintre români. De data aceasta, vei descoperi ce tradiții și obiceiuri de iarnă sunt respectate în țara noastră.

În fiecare regiune din țară există cel puțin câte o tradiție care este respectată îndeaproape, mai ales de persoanele în etate. În acest articol vei regăsi nu doar cele mai populare tradiții din România, ci și obiceiuri de iarnă în funcție de regiuni. De altfel, vei descoperi și informații referitoare la Moșii de iarnă.

1. Cele mai populare tradiții și obiceiuri de iarnă în România

Te-ai întrebat, vreodată, care sunt cele mai populare tradiții și obiceiuri de iarnă din țara noastră? Odată ce sosesc sărbătorile de iarnă, cei mai încântați de tradițiile care conțin muzică și dans sunt copiii. De altfel, indiferent de regiunea țării, cei mici merg la colindat, în grup sau cu părinții. De cele mai multe ori, primesc bomboane, mere și covrigi.

Însă, care sunt cele mai populare tradiții și obiceiuri românești? În primul rând, obiceiul care „tronează” în fiecare gospodărie reprezintă împodobirea bradului de Crăciun. Este o tradiție care se desfășoară, de obicei, în Ajun de Crăciun, adică pe 24 decembrie. De-a lungul anilor, împodobitul bradului de Crăciun a trecut printr-o serie de transformări. De exemplu, în România, în perioada comunistă, crenguțele naturale erau decorate cu hârtie creponată, globuri din plastic sau din sticlă. Uneori, se puneau și lumânări, așezate pe crengi cu suporturi mici. Acum, se pot regăsi pe piață brazi deja împodobiți, cu instalații luminoase direct incorporate în crengi sau pe trunchi, dar și cu globuri colorate sau decorațiuni cu strasuri, regăsite în diverse forme.

Un alt obicei la fel de popular, mai ales în rândul celor mici, reprezintă colindatul. Această activitate începe din data de 24 decembrie și ar putea ține pentru câteva zile. De altfel, modul de colindat poate diferi în funcție de regiune. De exemplu, în Banat, tinerii care merg la colindat poartă anumite măști. Fetele poartă măști pentru bărbați, iar băieții invers. De obicei, aceștia se strâng acasă la unul dintre colindători, dansează, apoi pleacă la colindat. Pe de altă parte, în Maramureș, colindătorii primesc colaci, mere și nuci. În Moldova, colindătorii se împart în două grupuri. Dimineața merg la colindat copiii, iar seara tinerii. În Bucovina, gospodării țin ușile deschise pentru a-i primi pe colindători.

Pe lângă împodobitul bradului de Crăciun și colindat, există și alte tradiții care sunt respectate în toate regiunile țării. De exemplu, mersul cu Capra. Această tradiție are loc între Crăciun și Anul Nou. Evident, animalul întruchipat poate fi altul, în funcție de zonă. De exemplu, în Moldova și Ardeal este Capra, în Muntenia și Oltenia se merge cu „Brezaia”, iar în sudul Transilvaniei se merge cu borita. În Hunedoara, se merge cu Cerbul.

O altă tradiție la fel de respectată este Steaua. Este un obicei vechi care a fost transmis din generație în generație, de la mic la mare. De cele mai multe ori, tinerii merg cu Steaua, pentru a vesti nașterea lui Iisus Hristos. În anumite regiuni ale țării, copiii îmbracă veșminte de magi, pentru a vesti nașterea Mântuitorului. Se cântă „Steaua Sus Răsare”.

O altă tradiție respectată este cea a Plugușorului. Este un ritual vechi care conține pocnete de bici, sunete de clopoței și strigături. De altfel, de Anul Nou, se menține tradiția umblatului cu Sorcova.

2. Obiceiuri de iarnă la români în funcție de regiunile țării

În funcție de regiunea țării, există diverse obiceiuri de iarnă. În cele ce urmează, vei descoperi care sunt acestea și ce superstiții sunt respectate.

2.1. Datini și obiceiuri de iarnă în Muntenia

Există datini și obiceiuri de iarnă în Muntenia care sunt respectate îndeaproape. De exemplu, cel mai des obicei întâlnit în această zonă este colindatul. În anumite sate, tinerii neînsurați se întâlnesc și merg să își colinde vecinii, primind mere și nuci. Sătenii munteni susțin că prin colindat se aduce energia pozitivă în casă. Tot în Muntenia, în prima zi de Crăciun, oamenii se strâng în jurul bradului și sărbătoresc în tihnă. De altfel, tot atunci se pregătește tradiția apei norocului. Mai cu seamă, este vorba despre amestecarea în apă a unei infuzii de plante. Apoi, fiecare cameră din locuință se stropește cu apa respectivă. Obiceiul se ține 7 zile. Pe de altă parte, în județul Argeș, localnicii aruncă câte un braț de paie în foc. Gestul este făcut pentru a atrage bogăția în casă.

2.2. Datini și obiceiuri de iarnă în Moldova

Tradiția Ursitorului este respectată în zona Moldovei, aceasta fiind și una dintre cele mai vechi obiceiuri abordate de localnici. Tradiția constă în gustarea din mâncărurile făcute de gospodine dintr-o strachină care se ține afară, pe prispă, însă abia după ursitor. În Moldova, această tradiție are la bază o superstiție, și anume se spune că dacă obiceiul este respectat, atunci fetele nemăritate își vor visa „jumătatea”. Tot în Moldova, în anumite zone, se pregătesc niște colaci numiți „Crăciunei”, care sunt în forma cifrei 8. „Crăciuneii” vor fi păstrați lângă o icoană, până la echinocțiul de primăvară. Apoi, în martie, anul următor, se împart și vor fi consumate de cai și boi. Tradiția spune că persoanele care respectă acest aspect vor avea parte de belșug în familie. De asemenea, tot pentru a atrage norocul de partea familiei, gospodinele decorează locuințele cu busuioc și măghiran.

De asemenea, mai există două tradiții care sunt păstrate până în prezent de localnici, acestea fiind tradiția celor 12 Apostoli și „Păstrarea Luminii”. În cazul tradiției celor 12 Apostoli, gospodinele fac 12 feluri de mâncare. Tradiția „Păstrării Luminii” implică aprinderea unui rug de bușteni, în curte.

2.3. Datini și obiceiuri de iarnă în Oltenia

Există o tradiție respectată des în Oltenia, aceasta reprezentând biciuirea focului. Prin acest gest se spune că spiritele rele vor pleca din casă, iar energia pozitivă va invada spațiul. De asemenea, tot tradiția arată că prin această acțiune localnicii atrag norocul de partea lor. În Oltenia, când are loc Ajunul Crăciunului, femeile tămâiază mormintele cimitirelor și, apoi, împart colaci cu ouă.

Există o tradiție păstrată pe Valea Jiului, și anume colindul pițărăilor. Practic, tinerii poartă costume populare, iar prăjinile sunt decorate cu steaguri, ciucuri și coronițe florale. Tot în Oltenia, se mai ține cont de tradiția „adunatului gunoaielor”. Practic, bărbații curăță curțile gospodăriilor.

2.4. Datini și obiceiuri de iarnă în Dobrogea

Precum în zona Munteniei, și în Dobrogea se menține tradiția colindatului. De cele mai multe ori, grupurile sunt formate din tineri care nu s-au căsătorit, iar colindatul ține între Ajun și Bobotează. Pe lângă colindat, se formează grupuri cu tineri care fac jocul Caprei sau al Țurcii. Tinerii necăsătoriți primesc din partea fetelor coronițe cu flori, iar colindătorii primesc nuci, colaci și mere. Pe de altă parte, există și un alt obicei respectat în Dobrogea, acesta fiind ornatul bradului cu nuci, conuri de brad și beteală din hârtie creponată. În vârful bradului se pune o stea.

2.5. Datini și obiceiuri de iarnă în Banat și Crișana

În zona Banatului, mulți dintre localnici mențin, până și în prezent, tradiția Irozilor. Este o scenetă jucată de tineri. O altă tradiție respectată în Banat este „Colindul Dubașilor”. Tinerii merg la casele unde se află fete nemăritate și cântă melodii potrivite meseriei capului familiei. Un astfel de grup de tineri are și un „lider”, care este numit vătaf.

Tot în Banat, există un obicei potrivit căruia gospodinele plasează sub fața de masă (la Crăciun) grâu, semințe de floarea-soarelui și porumb, dar și fire de fân. Se spune că ar aduce bogăție în familie.

În Crișana, unele dintre tradiții sunt asemănătoare cu cele din Maramureș. Tinerii merg la colindat și mențin și ei, ca în cazul Banatului, tradiția Irozilor. Tot în această zonă a României, se practică „țurca”, pentru atragerea prosperității în casă.

2.6. Datini și obiceiuri de iarnă în Maramureș și Bucovina

Printre aceste datini și obiceiuri de iarnă din Maramureș se numără „Jocul Moșilor”, Cavnicul (cunoscut și drept Brondoșii), „Viflaimul”, „Vergelul” (dans făcut de tineri cu inele și vergele făcute cu războiul de țesut) și „Zânele Vestitoare”. În cazul „Jocului Moșilor”, tinerii poartă măști (făcute din păr de oaie sau capră) și dau cu biciul de pământ. Uneori se joacă și Capra. Pe de altă parte, Cavnicul are la bază o costumație aparte, formată dintr-un brâu cu clopoței și măști. În cazul tradiției „Zânelor Vestitoare”, regăsită în mare parte în Săcel și Borșa, femeile se îmbracă în costume albe, au o „baghetă” din buruieni perene și merg din cameră în cameră, pentru vestirea Nașterii Domnului.

În Bucovina se menține, în continuare, tradiția celor 12 Apostoli, ca în cazul Moldovei. În Ajunul Crăciunului, bărbatul aduce acasă surcele, pentru a atrage belșugul. În anumite părți ale Bucovinei se joacă „Viflaimul”.

2.7. Datini și obiceiuri de iarnă în Transilvania

În Transilvania, printre aceste obiceiuri de iarnă la români, enumerate anterior, se mai regăsește și tradiția „Junilor Mărișelului”. Această tradiție are loc la Mărișel, aproape de Cluj-Napoca, unde zece tineri colindă satul, după slujba de la biserică. Tot potrivit tradiției, tinerii trebuie să invite fetele nemăritate la dans.

O altă tradiție reprezintă cea a spălatului cu apă de rău. Gospodarii trebuie să pună apă de râu într-o găleată, să arunce în recipient un bănuț de argint, apoi să se spele pe față cu ea. Prin această tradiție se dorește îndepărtarea energiei negative din casă. În alte zone ale Transilvaniei, sunt organizate așa-numitele șezători, unde sunt țesute haine de sărbătoare cu modele tradiționale.

Tradiția numită „butea feciorilor” este menținută, în continuare, în zona Târnave din Transilvania. Când are loc postul, tinerii se strâng în cete și merg la o petrecere. Cetele de tineri, însă, sunt organizate foarte atent, fiecare persoană având câte un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic).

O altă tradiție păstrată și acum este cea din Ilva Mare, și anume „colindul belciugarilor”. Tinerii îmbracă mai multe costume în Ajunul Crăciunului, apoi merg să interpreteze o scenetă. Această scenetă are următoarele roluri: mire și mireasă, soldat, capră, urs, preot, jandarm și doctor.

3. Care sunt singurele obiceiuri de Moșii de iarnă respectate de români

Te-ai întrebat vreodată care sunt singurele obiceiuri de Moșii de iarnă respectate de români? Moșii de iarnă au picat, în 2023, pe data de 18 februarie. Mai este denumită și Sâmbăta Morților. Aceștia pică în calendar, întotdeauna, înainte de Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui. Românii respectă această sărbătoare, fiind o rânduială a BOR. În ziua respectivă, cetățenii îi pomenesc pe cei decedați. De asemenea, oamenii merg la biserică, se roagă și aprind lumânări.

Există și câteva tradiții care se respectă în această zi. De exemplu, oamenii oferă pomană, fiind cu gândul la persoanele care au trecut în neființă. Înainte ca hrana să fie oferită sub formă de pomană, aceasta va fi sfințită de preoți. De obicei, se oferă colivă, vin și colaci, dar și plăcinte, sarmale, carne, piftie și brânzeturi. De asemenea, această zi mai este denumită și Moșii de Piftii, iar explicația este cât se poate de simplă. În această zi se dă pomană piftia. Potrivit tradiției, dacă piftia nu este consumată în ziua în care a fost primită, atunci aceasta trebuie aruncată a doua zi.

În Muntenia, de Moșii de iarnă se dau bani și colivă. În Banat, pomana constă, în mare parte, din mâncare cu afumătură de porc, brânză, unt și grâu fiert. În Bucovina se oferă plăcinte cu brânză. În Transilvania, pachetul sfințit trebuie să conțină colivă, vin, chec cu mere, dar și un preparat preferat de persoana pentru care se oferă pomana.

În concluzie, indiferent de obiceiurile de iarnă despre care vorbim, de la Capră până la a merge cu Steaua sau a respecta tradiția Plugușorului, mulți dintre tinerii români duc mai departe deprinderile și învățăturile bătrânilor. Colindele de Crăciun sunt printre preferatele celor care merg să aducă starea de sărbătoare în casele oamenilor, iar cei care sunt colindați oferă în dar, de cele mai multe ori, fructe și nuci, colaci și covrigi. Fiecare tradiție din România are elementele sale speciale, iar transmiterea lor din generație în generație nu va face decât să mențină autenticitatea și să reamintească tuturor că avem o țară cu o cultură și tradiție vastă!

Sursă foto: Pexels.com, Pixabay.com