Anul 753 î.Hr.: Conform legendelor, Romulus și Remus – cei doi copii salvați de la moarte, alăptați fiind de o lupoaică – au întemeiat orașul Roma, marcând astfel nașterea Imperiului Roman.
Această legendă însă este contrazisă de o alta, plasată anterior în timp, conform căreia refugiatul troian Aeneas ar fi ajuns mai demult în peninsulă, unde a pus bazele unui început dinastic de sânge, prin fiul său Iulus, personaj remarcabil, care a fondat orașul Alba Longa.
Abia mai târziu, în familia de Alba Longa s-au născut cei doi gemeni, Romulus și Remus, care au inițiat fondarea Romei în anul 753 î.Hr. Nici vorba de vreo lupoaică: acești copii au fost hrăniți cu drag de mama lor și crescuți princiar în familia nobilă de Alba Longa.
Dar există și o legendă de inspirație divină, conform căreia gemenii s-ar fi născut dintr-o relație laică dintre vestala fecioară Rhea Sylvia și zeul Marte. Rhea a născut, dar n-a vrut să păstreze gemenii și i-a dat unui sclav care i-a pus într-un coș, lăsâdu-i în derivă pe râul Tibru. Coșul a ajuns la colina Palatină, de unde a fost preluat de cunoscuta lupoaică.
Există multe legende și, în mod neașteptat, sunt luate în seamă chiar de unii istorici de prestigiu. Mă refer la Titus Livius („Ab Urbe Condida”) sau Plutarh, care nu numai că amintesc legenda, dar preiau și data când ar fi fost întemeiată Roma: 21 aprilie 753 î.Hr.
Atunci Romulus, unul din gemenii hrăniți de lupoaică, a instituit regatul și s-a declarat rege, ucigându-și fratele, ca să elimine orice concurență. I-au urmat alți șase regi. Ultimul din ei, Tarquinius Superbus (Tarcviniu cel Mândru), s-a pretat să folosească violența, omorul și teroarea pentru a menține controlul asupra Romei. Supușii n-au suportat tirania, s-au răsculat, au abolit monarhia, l-au gonit pe respectivul Superbus și au instaurat Republica.
Conduși de liderii Republicii, romanii au ajuns să cucerească o bună parte din lumea mediteraneană și au menținut regimul republican-democratic timp de cinci secole, până au venit la putere Iulius Caesar și Augustus.
Anul 1689: Un mare incendiu care a cuprins întreg orașul Brașov a prejudiciat grav și Biserica Neagră, distrugând acoperișul și mobilierul din interior.
Orașul a ars două zile, dar restaurarea de după incendiu a durat câteva decenii, iar biserica tot neagră a rămas până astăzi. Unii comentatori actuali acreditează ideea după care numele bisericii s-ar trage din faptul că s-a înnegrit de la fumul incendiului. Atunci, se întreabă alții, de ce n-a fost zugrăvită la restaurare?
Răspunsul la întrebare este unul singur: pentru că nu incendiul o înnegrise. Denumirea „Biserica Neagră” nici nu apare prin documente, decât la două sute de ani după incendiu. Rezultă că nu fumul a fost cauza înnegririi zidurilor exterioare ci, mult mai probabil, industrializarea orașului, cu fumul cărbunilor arși și cu inevitabila poluare care a urmat.
Anul 1729: Se naște țarina Ecaterina a II-a a Rusiei. Era o principesă germană, născută ca Sophie Auguste Friederike von Anhalt-Zerbst-Dornburg. A ajuns țarină după asasinarea soțului ei, țarul Petru al III-lea, cu care se căsătorise în anul 1745, la vârsta de 16 ani. Țarina a domnit 34 de ani, după moartea tânărului ei soț.
Istoria o consemnează ca fiind o figură puternică, hotărâtă și neînduplecată. A acționat ferm, pentru a smulge Rusia din feudalismul cel mai întunecat în care era cufundată, a o alinia la reformele începute de țarul Petru cel Mare și a o pune în rând cu marile puteri ale lumii.
Ecaterina a II-a a reușit să extindă teritoriul național al Rusiei cu aproape 300.000 kilometri pătrați, toate fiind noi cuceriri, anexări și acaparări, nu pământuri care ar fi fost dintotdeauna ale Rusiei, cum pretind unii politicieni actuali.
Anul 1816: S-a născut scriitoarea britanică Charlotte Brontë, sora mai mare a altor două scriitoare marcante britanice: Emily Brontë și Anne Brontë.
Charlotte Brontë, care folosise inițial pseudonimul de Currer Bell, este cunoscută, mai ales, pentru admirabilul roman Jane Eyre, unul dintre cele mai prestigioase creații din literatura engleză și chiar cea universală.
După moartea celor două surori ale sale și a fratelui lor, Branwell, Charlotte a rămas singură. În singurătate, a mai scris două romane, „Shirley” și „Villette”, iar în 1855 s-a căsătorit. Nu s-a bucurat de mariaj decât un an, îmbolnăvindu-se de tuberculoză, în timp ce era însărcinată. Tuberculoza a trimis-o în mormânt.
N-aș încheia acest rânduri, fără să amintesc faptul că și celelalte două surori Brontë ocupă și ele locuri de mare notorietate în litratrură. Emily Brontë este autoarea cunoscutului roman La răscruce de drumuri (Wuthering Heights), iar Anne Brontë autoarea romanelor, poate mai mai puțin captivante, dar nu mai puțin valoroase, Agnes Grey și Necunoscuta de la Wildfeld Hall.
Anul 1864: Alexandru Ioan Cuza promulgă Codul Penal care intra în vigoare în anul 1865. Este primul cod penal modern al României. Pentru elaborarea acestuia, s-au folosit izvoare atât din Codul penal francez din 1810, cât și din Codul penal prusian din1851).
Anul 1877: Deși Războiul nostru pentru Independență nu se declanșase încă, artileria turcă a bombardat lungi porțiuni din malul românesc al Dunării: Brăila, Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași.
Anul 1882: La Sankt Petersburg a fost încheiat un acord între Regatul României și Imperiul Țarist, cu privire la lichidarea datoriilor din Războiul din 1877-1878.
Anul 1895: A fost promulgată Legea minelor, care prevedea, pentru prima dată în România, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate de deasupra solului. Statul prelua proprietatea zăcămintelor minerale, metalifere, arheologice și oricare altele, aflate sub nivelul solului.
Anul 1910: Moare scriitorul american Mark Twain (născut Samuel Langhorne Clemens), personalitate de prim rang din literatura americană și universală.
Nu voi înșira aici titluri din creația sa de prozator, unii le știu prea bine, altora oricum nu le-ar spune nimic. Prefer să amintesc o coincidență bizară, pe care o amintesc uneori memorialiștii săi: s-a născut la scurt timp după apariția pe cer a cometei Halley și a murit la o zi după ce aceeași cometă se afla la cea mai apropiată distanță de Pământ.
Mark Twain a fost unul din fericiții scriitori care a câștigat mulți bani din scris și din prelegerile sale, dar nu a știut să-i folosească profitabil. A investit în acțiuni, a pierdut aproape totul și, în urma eșecului financiar, a fost nevoit să declare faliment.
Totuși, în timp, a reușit să-și depășească problemele financiare cu ajutorul unor prieteni și admiratori. Twain și-a plătit în cele din urmă toți creditorii, până la ultima centimă.
Sunt multe de spus despre acest titan al literaturii americane, dar mă voi rezuma la câteva aforisme, care îi aparțin:
- „E mai bine să meriți laude, dar să nu le primești decât să le primești fără să le meriți”
- „Dacă oamenii ar învăța să meargă și să vorbească așa cum sunt învățați să scrie și să citească, toată lumea ar șchiopăta și s-ar bâlbâi”
- „Astăzi e acel ”mâine” de care te temeai ieri”
- „Plănuiește-ți cu grijă viitorul, pentru că acolo îți vei petrce tot restul vieții”
- „Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar lăsa să votăm”
- „Dacă nu citești ziarele ești neinformat. Dacă le citești, ești dezinformat”
- „Dacă dai de mâncare unui câine flămând, el nu te va mușca. Aceasta este cea mai importantă diferență între un câine și un om”
- „Bancherul e un tip care îți împrumută umbrela când e soare, dar care o vrea înapoi când începe să plouă”
- „Sunt prieten bun cu medicul și cu preotul. Atunci când unul nu mai poate face nimic pentru mine, celălalt încă mai poate”
Anul 1918: Moare Baronul Manfred von Richthofen („Baronul Roșu”), asul aviației de vânătoare din Primul Război Mondial, fiind creditat cu 80 de victorii în luptele aeriene. El rămâne în istorie ca unul dintre cei mai cunoscuți piloți de luptă din toate timpurile și a fost subiectul multor romane, filme și alte creații artistice.
Anul 1925: S-a născut interpreta de romanțe și muzică populară Mia Barbu. A fost absolventă a Conservatorului din București, unde a studiat canto de operă cu cunoscuta soprană Victoria Costescu-Duca. Dar, în ciuda calităților vocale incontestabile, Mia Barbu a rămas atrasă numai de muzica populară și de romanțe pe care le interpreta dumnezeiește și care au consacrat-o.
Generația ei – nonagenarii de astăzi, câți mai trăiesc – încă își amintesc de albumul cu 150 (o sută cinci zeci!) romanțe, pentru care i s-a spus „Regina Romanțelor”.
Anul 1926: Se naște Elisabeta a II-a, regină a Regatului Unit, al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1952-2022). Era fiica regelui George al VI-lea, cel al cărui curaj și exemplu personal a impresionat lumea, nu numai pe britanici: deși Londra era bombardată barbar de germani cu rachetele V-1 și V-2 (primele rachete folosite vreodată în lume), regele a refuzat să părăsească Londra, rămânând în capitală pe tot parcursul războiului. A rămas și familia, inclusiv tânăra principesă Elisabeta (pentru cei apropiați, „Lilibet”), care, la încheierea războiului, avea 19 ani.
Domnia reginei Elisabeta a II-a a fost de cea mai lungă durată din toată istoria țării sale (70 de ani) și una din cele mai lungi în lume (regele Franței Ludovic al XIV-lea a domnit 72 de ani).
Anul 1944: Femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot. Faptul are loc după un secol și jumătate de dezbateri privind locul femeilor în societatea civilă și capacitatea lor de a juca un rol activ în societate. Dezbaterea a început încă de la Revoluția Franceză și reprezintă încă un pas important în lupta pentru egalitate socială între bărbați și femei.
Anul 1960: A fost inaugurat orașul Brasilia, nou construit anume pentru a deveni capitală federală a Braziliei. Amplasat într-o zonă puțin afectată de activitatea industrială și de alți factori poluanți, Brasilia este astăzi una din cele mai „curate” metropole ale lumii.
Cu o populație de 3,4 milioane locuitori, capitala Brasilia nu este cel mai mare oraș din țară. Îl întrece Rio de Janeiro cu 6,8 milioane locuitori și, cu atât mai mult, Sao Paulo cu 12,4 milioane – al cincilea oraș din lume, după Tokio, Delhi, Shanghai, Mumbai.
Anul 1967: În Grecia, are loc o lovitură de stat, care instaurează în țară așa numitul regim „al coloneilor”, înlăturat la 23 iunie 1974.
Anul 1995: Exploratorul Teodor Negoiță devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediții ruse de cercetare.
Teodor Negoiță este cunoscut și pentru faptul că a condus prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006.
MEMENTO: