Anul 1713: Carol al VI-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea, principe al Transilvaniei etc, etc, era deranjat de faptul că, neavând deocamdată copii, nu avea cui lăsa moștenire titlurile sale habsburgice.
În acest context, a emis la 19 aprilie 1713 o sancțiune pragmatică prin care permitea ca titlurile și tronul austriac să poată fi moștenite și de o femeie, în cazul când i se va naște o fiică și nu un fiu.
Poate a avut vreo presimțire, întrucât, după patru ani, i s-a născut cu adevărat o fiică, respectiv Maria Terezia, succesoarea la tron în baza sancțiunii pragmatice. Ea va domni 40 de ani și va deveni una din cele mai marcante personalități din scaunul imperial al Austriei.
Anul 1770: Prințesa austriacă Maria Antonia (Antoaneta) se căsătorește la vârsta de 15 ani, prin procură, cu Delfinul Franței, viitorul rege Ludovic al XVI-lea.
Tânăra prințesă era, chiar și la vârsta ei fragedă, o persoană cultivată și dotată de natură cu simțul artelor plastice, auz muzical, dorința de a citi. Memorialiștii scriu că îi plăcea muzica și chiar cânta la clavecin.
La numai 8 ani citea și scria curent în limba maternă, germana. La 10 ani citea și scria – mai puțin curent, este drept, în franceză și italiană. Toate acestea țineau de educația elementară, limbile străine fiind vorbite frecvent în familia imperială.
Nu-i era străină nici limba latină, pe care încă o mai studia cu un erudit profesor la data când destinul o smulgea din rigurozitatea vieneză și o trimtea să cunoască strălucirea Parisului.
La nici douăzeci de ani după ce devenise regină consortă, Maria Antoaneta, ca și întreaga familie regală, a trebuit să trăiască zilele revoluției antimonarhice din 1789, fără altă vină clară decât aceea că era soția unui rege care își pierdea tronul.
Căci înalta trădare de care a fost învinuită, pentru care a fost judecată, condamnată și ghilotinată nu a fost dovedită niciodată cu argumente și probe convingătoare. Cel puțin, aceasta este opinia tuturor memorialiștilor care au scris despre istoria ultimei familii regale a Franței.
Pe seama nefericitei regine, se mai spune că, în naivitatea ei regală și pusă în fața mulțimii sărace și flămânde care cerea pâine, dânsa le-ar fi recomandat săracilor să mănânce cozonac. Se pare că este o butadă inventată de presă, o nostimadă a unui autor neinspirat, căci niciun istoric serios nu scrie negru pe alb despre un asemenea penibil eveniment.
Anul 1904: Orașul Toronto este afectat semnificativ de un incendiu. 104 clădiri au fost distruse, prejudiciul total fiind de 10 milioane de dolari canadieni, însă nici o persoană nu și-a pierdut viața.
Anul 1919: A apărut, la București, revista literară „Sburătorul", condusă de Eugen Lovinescu.
Anul 1927: Cunoscuta actriță americană Mae West este condamnată la 10 zile de închisoare, pentru a fi prezentat „obscenități” în piesa „Sex”, ce se juca la New York. După opt zile de detenție, ea va fi eliberată totuși pentru „bună purtare” în detenție.
Poate faptul n-ar merita prea multă atenție, dacă n-ar fi fost un motiv în plus pentru creșterea popularității actriței Mae West și pentru atragerea unei uriașe simpatii din partea publicului, înclinat să fie de partea celui victimizat.
Anul 1956: Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco la Catedrala Saint Nicolas din Monaco. Actualul principe de Monaco Albert al II-lea este urmașul lor și suveranul unuia din cele mai mici, dar și mai prospere state din Europa.
Culmea, acest stat prosper – unul din cele mai bogate, cum spuneam – nu aplică impozite persoanelor private: nici pe salarii, nici impozit pe venit, nici pe altceva.
Veniturile statului provin din alte surse. Una din acestea este turismul. Turiștii sunt atrași de clima plăcută, de celebrul cazino și de o ambianță cum rareori găsești în altă parte. Ei se cazează la hotel, mănâncă la restaurant, cumpără suveniruri la buticuri și – mai ales – își joacă norocul la ruleta de la Cazino. Impozite plătesc partenerii care le livrează bunuri și servicii, nu ei.
Principatul a reușit să încurajeze afaceri prospere în domenii ce sunt prietenoase mediului, precum cosmetica naturistă. Fiind lider mondial în lux și bani, Monaco este una din cele mai scumpe locații de pe Pământ. Monaco a devenit un brand asociat cu luxul, frumusețea și cu buticurile sale celebre, nu numai prin varietatea și calitatea mărfurilor, ci și prin prețurile curat astronomice.
Statisticile notează că orașul Monaco este cea mai bogată aglomerație urbană din lume: aproape 30% din monegasci sunt milionari în dolari.
Monaco deține al doilea cel mai mare PIB nominal per capita din lume, 153.177 de dolari și un VNB per capita de 183.150 de dolari. Rata șomajului este sub 2%. Rata sărăciei este cea mai mică din lume. De asemenea, în principat se găsește cel mai mare număr de milionari și miliardari per capita din lume.
Statistica nota că, în anul 2012, Monaco avea, pentru al patrulea an la rând, cea mai scumpă piață imobiliară din lume, evaluată la 58.300 de dolari pe metru pătrat. Astfel, prețul estimativ al unei „modeste” garsoniere de 50 mp s-ar ridica la 2.915.000 dolari.
Principatul Monaco nu face parte din Uniunea Europeană, dar utilizează euro ca monedă unică (anterior, avea propria monedă, francul monegasc).
Anul 1960: Studenții din Coreea de Sud organizează un protest național pro-democrație împotriva președintelui Syngman Rhee, forțându-l în cele din urmă să demisioneze, la 26 aprilie, după patru mandate.
Anul 1971: Se lansează prima stație spațială, Salyut 1. După 123 de zile de utilizare, se va dezintegra la reintrarea în atmosfera Pământului, la 11 octombrie.
Anul 1984: În Australia, a fost proclamat ca imn național, Advance Australia Fair.
Anul 1995: Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta unui atac terorist. În urma exploziilor au murit 168 oameni, printre care opt ofițeri federali.
Anul 2000: Un Boeing 737-200 al Philippine Airlines s-a prăbușit în timpul aterizării pe insula Samal. Toate cele 131 de persoane aflate la bord au murit.
Anul 2011: Fidel Castro demisionează din funcția de Prim secretar al CC al Partidul Comunist din Cuba, după 45 de ani de deținere a titlului. Dar pretinde ca postul să rămână în familie și îl nominalizează în loc pe fratele său, Raoul Castro.
Anul 2017: În perioada 19-23 aprilie se desfășoară Campionatul european de gimnastică individuală la Cluj 2017, ediția a VII-a. Este cea de-a doua ediție găzduită de România după cea din 1957. România a obținut un total de 4 medalii: două de aur, una de argint și una de bronz.
Anul 1854: Se naște Anghel Saligny, inginer român de excepție. Deși născut în țară, genealogia lui Anghel Saligni este ceva mai complicată. Tatăl său, Alfred Rudolf de Saligny, descindea dintr-o familie franceză de hughenoți iar mama sa era poloneză. El însuși s-a considerat totdeauna român, pentru că s-a născut în România, și-a făcut o bună parte a studiilor în România, dar, mai ales, pentru că și-a servit țara prin activitatea sa profesională prestigioasă.
Multă lume asociază numele inginerului Anghel Saligny cu construcția vechiului pod de la Cernavoda. Corect, dar prea puțin, întrucât palmaresul realizărilor tehnice ale inginerului Saligny este mult mai bogat.
Ca inginer constructor, a brevetat și aplicat numeroase invenții în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor. I se atribuie prioritatea în concepția execuției prin glisare a silozurilor din beton pentru depozitarea cerealelor. Asemenea silozuri, realizate de inginerul Saligny în porturile Brăila, Galați și Constanța mai există și astăzi, fiind în folosință.
A proiectat în secolul al XIX-lea linia de cale ferată Adjud - Târgu Ocna, realizând cu acest prilej primele poduri din țara noastră cu dublă funcțiune, cea de șosea și cea de cale ferată. A proiectat și construit numeroase poduri metalice cu îmbinări nituite fixate cu eclise.
Dar cel mai impresionant proiect al său rămâne tot podul de la Cernavodă, lung de 2.632 m, la a cărui recepție a stat personal sub pod, într-o ambarcațiune, în timp ce peste pod trecea în mare viteză – ca test – un convoi de 60 locomotive. Podul a rezistat fără probleme la acest experiment.
Dar a rezistat și la testul timpului. Când, după peste 130 ani, s-a inaugurat un pod nou, cel vechi nu a fost abandonat pentru uzură ci pentru că ajunsese depășit tehnic, incompatibil cu vitezele europene practicate pe calea ferată.
Anul 1949: Se naște Paloma Picasso, designer de bijuterii, și fiica lui Pablo Picasso.
Anul 1987: Se naște Maria Șarapova, jucătoare rusă de tenis de câmp, multiplă campioană.
Anul 1768: Moare Canaletto, pictor italian. Născut Giovanni Antonio Canal, pictorul și-a ales să evolueze sub pseudonimul Canaletto, poate ca să puncteze și faptul că, cea mai mare parte a picturii sale peisagiste ilustrează vederi reprezentând canale venețiene sau din alte părți ale peninsulei.
O pânză semnată Canaletto s-a vândut în anii trecuți, la casa de licitații Sotheby’s din Londra, la prețul de 7 milioane euro.
Anul 1882: Moare Charles Darwin, naturalist britanic, autorul teoriei evoluționismului în biologie. Teoria a atras atenția cercurilor de specialitate, dar și a publicului larg, fără îndoială datorită accesibilității la înțelegerea ei.
Teoria susține că speciile n-au apărut spontan, așa cum sugerează creaționismul, ci sunt rezultatul unui proces lent de evoluție de la un strămoș comun.
Succesul darwinismului a deranjat însă cercurile clericale, care acuză blasfemia, prin contrazicerea în teorie a creației divine ca rod al miracolului, nu al evoluției. Nicio Scriptură nu suflă o vorbă despre evoluție.
Exceptând obiecțiile teologilor, teoria evoluționistă a fost înțeleasă și acceptată de foarte multă lume, atât specialiști cât și publicul larg, neavizat. Dar tot specialiștii constată că, admițând principiul evoluției, descoperim totuși „verigi” lipsă în desfășurarea acesteia, îndeosebi când este vorba de ființa umană.
Este clar că teoria evoluției, care a entuziasmat generația Darwin, nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Cercetarea continuă și s-ar putea ca „verigile„ să lipsească nu pentru că n-au existat, ci pentru că nu le-am descoperit noi. Încă.
Anul 1906: Moare Pierre Curie, fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903 (împreună cu Antoine Henri Becquerel și cu Marie Curie).
Ce a însemnat pentru știință descoperirea radioactivității nu mai trebuie amintit. Cunoaștem aplicațiile în producerea energiei, în medicină, în industrie, în multe domenii, dar, din păcate, și la cel militar.
Anul 1967: Moare Konrad Adenauer, politician german. A fost cancelar federal al Germaniei de West în mai multe mandate, între 1949 și 1963 și este acreditat a fi unul dintre întemeietorii Uniunii Europene. Este autorul a patru volume de memorii, intitulate Erinnerungen (Amintiri), o adevărată epopee a evoluției Europei posbelice.
Anul 2022: Moare Kane Tanaka, supercentenară japoneză, care a trăit 119 ani și 107 zile, fiind înainte de moarte cea mai bătrână persoană din lume, aflată în viață și atestată cu acte de stare civilă. Ea a fost a doua cea mai longevivă persoană din toate timpurile.
A fost depășită în longevitate doar de franceza Jeanne Calment care a murit la 7 august 1997, la vârsta de 122 de ani și 164 de zile – cu circa trei ani mai mult decât avea să trăiască în următorii ani japoneza Kane Tanaka.
După ce a împlinit 88 de ani, Jeanne Calment s-a internat într-un azil, unde a trăit tot restul vieții și unde a fost bucuroasă pentru faptul că are cu cine socializa.
Acolo, la azil, Calment a urmat un stil de viață ritualizat. Se trezea la 6:45 dimineața, își spunea rugăciunea cu fața spre fereastră, făcea gimnastică și asculta muzică la căștile ei stereo.
Urma micul dejun care consta, mai totdeauna, în cafea cu lapte și biscuiți. Nu folosea dușul. Se spăla cu un burete, pe care aplica mai întâi săpun, apoi ulei de măsline. Nu se farda, dar aplica totdeauna o pudră pe față.
Vesela și tacâmurile și le spăla nu numai după folosire, ci și înainte de prânz. Avea credința că vesela și tacâmurile trebuie să fie impecabil de curate. Îi plăcea daube (rasol de vită), uneori și peștele fiert . A preferat mâncărurile gătite și picante, nu alimentele fade si fără gust.
Calment era fumătoare. Îi plăcea tabietul de după masă, constând într-o țigară, și o cantitate mică de vin de porto. După-amiaza, trăgea un pui de somn, maximum două ore, în fotoliul ei. Apoi își vizita vecinii din azil, spunându-le ultimele știri pe care le auzise la radio.
La căderea nopții, lua masa rapid, se întorcea în camera ei, asculta muzică, fuma o ultimă țigară și se culca la 22:00 fix. Duminica, mergea la Liturghie, iar vinerea mergea la Vecernie și se ruga în mod regulat. Căuta ajutor de la Dumnezeu și se întreba mereu despre viața de apoi.
Toate acestea despre Jeanne Calment, campioana absolută a longevivilor. În ce o privește pe japoneza Kane Tanaka, decedată în 2022, nu se cunosc multe detalii. Se știe că a trăit în societate, a respectat familia, somnul și niciodată nu-și pierdea speranța.