Anul 394 – Bătălia de la Frigidus : împăratul roman Teodosie I îl învinge și îl ucide pe Eugeniu Uzurpatorul. Luptele au pus capăt celui de-al treilea război civil al domniei lui Teodosie, după ce primii doi ani i-au consumat întreaga energie, luptând cu Eugeniu.
Anul 1492 – Cristofor Columb pleacă de la La Gomera din Insulele Canare, ultimul său port de escală, înainte de a traversa pentru prima dată Oceanul Atlantic. A plecat cu trei nave: vasul amiral Santa Maria și două caravele mai mici, Pinta și Nina.
După mai mult de o lună de navigare în necunoscut, deodată, la 12 octombrie 1492, ora 2 după miezul nopții, un marinar de pe vasul Pinta zărește pământul, în zare: era Lumea Nouă, nu chiar continentul american, dar în orice caz o altă lume decât cea pe care o știau cu toții.
Columb descoperise o insulă, apoi încă una și încă una, în total șase insule: Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio, Española.
La 15 martie 1493, Columb revenea triumfător în Spania, să aducă vestea că a ajuns în... Indii.
Anul 1522 - Se întoarce la Sanlúcar de Barrameda în Spania nava Victoria, singura supraviețuitoare a expediției lui Ferdinand Magellan și prima navă cunoscută care a făcut înconjurul lumii. Se întorceau acasă, obosiți, flămânzi și cu hainele rupte numai câțiva din cei mulți care plecaseră să ocolească planeta, plutind mereu dinspre est spre vest.
Atâția au rămas din grupul numeros care plecase. Nici căpitanul lor, marele Magellan, n-a venit înapoi, căzut într-o luptă stupidă cu niște băștinași, de pe o insulă, unde poposise.
Anul 1566: Moare Soliman I Magnificul, sultan al Imperiului Otoman, unul din cei mai longevivi sultani ai Turciei (46 ani de domnie).
Pentru buna guvernare a imperiului, sultanul și-a propus să refacă din temelii legislația țării și să se impună în lume prin puterea armatei sale. A profitat că îi intra în prerogative coordonarea politică și economică a imperiului, inițiind eficiente reforme structurale. Dar era, în același timp, conducătorul armatei și n-a neglijat acest detaliu.
Fiind în fruntea armatei, a atacat și cucerit, pe rând, Belgradul și Rodosul, iar după victoria strălucitoare de la Mohács din 1526, a reușit să pună stăpânire pe o mare parte din teritoriul Regatului Ungariei.
Preocupat de cucerirea unor noi teritorii, a ocupat zone întinse din Persia și Africa de Nord (Algeria de azi), dominând cu autoritate Orientul Mijlociu. Flota sa controla traficul maritim din Marea Mediterană, Marea Roșie și Golful Persic.
În Turcia acelor vremuri, sultanul instituia și promulga aproape toate legile economice, sociale, financiare și juridice. Le-a adaptat după principiile sale, care s-au dovedit durabile, de vreme ce au dăinuit o lungă perioadă de timp, chiar și după moartea sa.
Totodată, a susținut financiar și moral orice manifestare de cultură, mai ales în domeniul artelor, al literaturii și arhitecturii.
După 46 de ani de domnie, Soliman moare. Fiul său, moștenitorul tronului, Selim al II-lea, preia conducerea ducând mai departe succesele tatălui său.
Anul 1666: S-a născut țarul Ivan al V-lea al Rusiei. Memorialiștii notează că domnia sa a fost formală, el având serioase dizabilități fizice și mentale. El nici nu a dorit să devină țar, dar a fost convins de familie, pentru a evita dezordini în țară, în cazul când succesiunea nu s-ar respecta în conformitate cu Statutul Curții Imperiale.
Debilitatea pretinsă a țarului nu l-a împiedicat să se căsătoreaacă și să aibă cinci fiice, dintre care una -Anna Ivanovna - va asuma tronul în anul 1730. Nepoata lui de la un alt copil, Anna Leopoldovna, va deveni regentă a Rusiei în timpul minoratului fiului ei și strănepotului lui Ivan al V-lea, Ivan al VI-lea.
Anul 1766: Se naște John Dalton, chimist și fizician englez, cunoscut ca unul dintre părinții fizicii moderne. Dalton a studiat și fenomenul cărua i se spune daltonism, o defecțiune a vederii prin care cei afectați nu disting culorile.
El a stabilit că deficitul de percepție a culorii este cauzat de decolorarea mediului lichid al globului ocular. Întrucât atât el, cât și fratele său erau daltonici, a tras concluzia că afecțiunea ar fi ereditară.
Anul 1776: Un uragan lovește Guadelupa, ucigând peste 6.000 de oameni și producând uriașe pagube materiale.
Anul 1781: S-a născut Anton Diabelli, compozitor austriac de origine italiană. Diabelli este cunoscut atât prin propria creație cât, mai ales, printr-un vals compus pentru pian, a cărui temă melodică l-a inspirat pe Beethoven să scrie nu mai puțin de 33 (treizeci și trei) de variațiuni pentru pian, toate pe fondul aceleiași teme, a valsului compus de Anton Diabelli.
Una dintre variațiuni, anume creată pentru începători, poate fi ascultată aici:
Anul 1817: Se naște la Iași Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român, prim-ministru al României în perioada 1863-1865.
Mihail Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale. Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, ocupând în același timp funcția de director al Teatrului Național din Iași și publicând lucrări literare, împreună cu Vasile Alecsandri și Ion Ghica.
În calitate de ministru de Externe în Guvernul Ion Brătianu, Kogălniceanu s-a simțit responsabil pentru intrarea României în războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusiei, ocazie cu care țara și-a declarat independența.
Portalul Wikipedia notează că, împreună cu Rosetti și Brătianu, a susținut trecerea trupelor rusești prin țară și, în aprilie 1877, l-a convins pe Carol să accepte alianța cu Rusia, contrar sfatului inițial al Consiliului de Coroană.
Discursul său din 9 mai 1877 în fața Parlamentului României a arătat că guvernul român nu mai recunoaște suzeranitatea otomană. A doua zi (10 mai), Parlamentul a votat declarația de independență, pe care principele Carol a promulgat-o.
În anul care a urmat, Kogălniceanu a depus eforturi pentru a obține recunoașterea independenței de către toate statele europene și a afirmat că politicile guvernului său se centrează pe „transformarea cât mai rapidă a agențiilor diplomatice și consulatelor străine din București în legații”
După războiul 1877-78, Kogălniceanu și Brătianu s-au aflat în fruntea delegației României la congresul de la Berlin, obținând prin tratative Independența României.
Anul 1819: Se naște scriitorul Nicolae Filimon, ajuns un nume de referință, prin romanul său Ciocoi vechi și noi și prin personajul creat acolo de el, celebrul Dinu Păturică.
Anul 1863: La Londra, a intrat în funcțiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km. Tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi, total neadecvată pentru micromediul din subteran.
Anul 1885: Sub presiunea naționaliștilor bulgari, Rumelia Orientală și-a proclamat unirea cu Principatul Bulgariei.
Anul 1907: Moare Sully Prudhomme, scriitor francez, cel dintâi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
Motivația juriului care i-a atribuit celebrul premiu spune mai mult decât ar putea-o face orice alt comentariu: "...ca o recunoaștere specială a artei lui poetice, vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare între calitățile inimii și cele ale intelectului".
Anul 1923: Se naște Petru, fiul cuplului regal iugoslav Alexandru I și Marija, aceasta din urmă fiind fiica regelui României Ferdinand I și a reginei consortă Maria. Mai târziu, Petru al II-lea îl va succede la tron pe tatăl său, regele Alexandru, asasinat în 1934, la Marsilia, în Franța.
Anul 1930: Președintele ales democratic al Argentinei, Hipólito Yrigoyen, este îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat militară.
Anul 1939: Se naște Susumu Tonegawa, imunolog japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, 1987, „pentru descoperirea mecanismului genetic de generare a diversității anticorpilor".
Anul 1939: Al Doilea Război Mondial: Africa de Sud declară război Germaniei.
Anul 1940: Sub presiunea lui Ion Antonescu, regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie al lui Mihai (1940-1947), sub dictatura conducătorului Ion Antonescu.
Fostul rege pleacă urgent cu un tren special, urmărit de o locomotivă cu legionari, hotărâți să-l rețină și, bineînțeles, să-l lichideze. După o urmărire ca în filme, trenul regal reușește să treacă granița în Iugoslavia, pe la Stamora Moravița, unde grănicerii sârbi au reușit să oprească locomotiva urmăritoare și s-o trimită înapoi în România.
Anul 1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David pe îmbrăcăminte sau chiar tatuată pe piele.
Anul 1946: George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin. George Enescu nu se va mai întoarce niciodată în România, dar va trimite, de la Paris, o scrisoare elegantă premierului Groza, cu rugămitea de a nu fi considerat fugar, ci doar un muzician venit să se afle între prieteni muzicieni francezi, cu care colaborează.
Anul 1951: Scriitorul american William S. Burroughs își împușcă soția mortal, atunci când, la o petrecere, vrea să refacă scena din William Tell, fiind în stare de ebrietate.
Anul 1955: Grupuri de naționaliști turci din Istanbul i-au atacat pe grecii din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești.
Anul 1966: Se naște Emil Boc, politician român, prim-ministru în perioada 2008-2012, primar al municipiului Cluj, reales în repetate rânduri.
Emil Boc a fost prim ministrul agreat de președintele Traian Băsescu, dar „torpilat” prin toate mijloacele financiare și de media disponibile de către senatorul de atunci și omul de afaceri Dan Voiculescu.
Retras în Clujul său de origine, Emil Boc s-a dovedit o personalitate capabilă de multă responsabilitate și aplicație în rolul pe care și l-a asumat într-unul din cele mai importante municipii ale țării.
Anul 1983: Uniunea Sovietică recunoaște că a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând unei linii sud coreene, declarând că piloții nu au știut că avionul este civil, atunci când încălcase spațiul aerian sovietic.
Anul 1983: Se naște Pippa Middleton, personalitate mondenă, autoare și jurnalistă engleză, sora mai mică a ducesei Catherine de Cambridge, soția prințului William de Wales, moștenitorul tronului britanic.
Anul 1991: O hotărâre a guvernuui (încă) sovietic stabilește ca orașul Leningrad, port la Marea Baltică, să re-adopte vechiul său nume istoric, de Sankt Petersburg.
Anul 1997: A fost pusă piatra de temelie a noului palat prezidențial din Groznîi (Cecenia). Fostul palat fusese distrus de armata rusă în februarie 1996.
Anul 1997: La Londra au loc funeraliile prințesei Diana. Peste un milion de oameni au ieșit pe străzi, pe traseul cortegiului funerar și se estimează că peste 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia televizată.
Aș reaminti că prințesa Diana de Wales era prima soție a principelui moștenitor de atunci, actualul rege Charles al III-lea și, prin șarmul ei personal, alături de atitudinea totdeauna prietenoasă cu lumea, era una din cele mai iubite personalități din ierarhia regală britanică și chiar de mai departe.
Anul 2007: Moare tenorul italian de mare popularitate Luciano Pavarotti. Despre viața lui, se pot scrie - și chiar s-au scris – cărți. Poate cel mai semnificativ fapt este participarea la grupul „cei trei tenori” (Pavarotti, Carreras și Domingio), care cucereau lumea cu glasurile lor, în ultima parte a secolului trecut. Îi puteți rememora, ascultând aici:
Anul 2021: Moare Jean-Paul Belmondo, actor francez de film și teatru, de asemenea cascador și producător artistic.
Alternând în primii ani ai carierei sale filmele populare cu cele ale cinematografiei de artă, înainte de a înclina clar pentru prima categorie, bătăile sale în stil parizian și cascadoriile sale fără dublură îl ajută să devină rapid una dintre cele mai apreciate vedete ale cinematografiei franceze.
În cariera sa de cincizeci de ani, a atras aproape 160 de milioane de spectatori. Între 1969 și 1982, a jucat în cele mai vizionate patru filme ale anului în Franța: Creierul (1969), Panică în oraș (1975), Animalul (1977), Asul așilor (1982), egalând recordul lui Fernandel și fiind depășit doar de Louis de Funès. Din păcate, în condițiile știute, aceste filme nu au putut fi vizionate și în România, dar astăzi pot fi accesate (fără subtitrare) pe Internet.
Anul 2022: Moare Valeria Seciu, actriță română de înaltă clasă, faimoasa interpretă a Vetei din „O Noapte Furtunoasă”, parteneră în film chiar cu soțul ei, popularul actor Octavian Cotescu, trecut și el mai demult în neființă.
MEMENTO:
- São Tomé și Príncipe: Ziua Forțelor Armate
- Pakistan; Ziua Apărării sau Ziua Armatei
- Bonaire: Ziua Drapelului
- Swaziland : Ziua Independenței, sărbătorește independența față de Regatul Unit în 1968
- Bulgaria: Ziua Unirii