Mai multe personalităţi au transmis, duminică, o scrisoare Sfântului Sinod privind dezideratul unităţii creştinilor în celebrarea Paştelui.
În debutul documentului, iniţiatorii Teodor Baconschi și Adrian Papahagi afirmă că Primul Sinod Ecumenic, reunit la Niceea în anul 325, una din pietrele de temelie ale Ortodoxiei, a stabilit ca Biserica Lui Hristos, una, universală şi apostolică, să celebreze Învierea Domnului într-o zi de duminică, aceeaşi pentru toţi.
„Din epoca domniei lui Carol cel Mare în Apusul Europei până în secolul al XVI-lea, aşadar şi după regretabila schismă, creştinătatea s-a învrednicit să celebreze Paştele, an de an, împreună. Din nefericire, probleme astronomice, complicaţii computistice şi reaşezări de calendare civile şi ecleziastice, pe care nu le detaliem aici, au făcut ca astăzi creştinătatea să nu mai sărbătorească în aceeaşi zi Învierea Domnului. Atât lumea apuseană cât şi cea răsăriteană s-au încurcat în calcule, greşite sau incoerente şi de o parte, şi de alta”, se mai arată în document.
Potrivit semnatarilor acestuia, „decalaje de calendar există între Orientul ortodox şi Occidentul catolic sau protestant, şi chiar în interiorul lumii ortodoxe”.
„Conştiinţa nevoii de a unifica data la care sărbătorim Învierea Domnului a existat mereu în interiorul Ortodoxiei (...) Cunoaştem dificultatea de a sincroniza calendarul, care se poate face doar prin dialog interconfesional şi intraortodox, însă aceasta nu scuză sărbătorirea aceluiaşi eveniment la date diferite în diversele Biserici. Din fericire, celebrarea Paştelui la date diferite nu ridică probleme dogmatice, fiindcă toţi creştinii mărturisesc identic Învierea Domnului; din nefericire, ea afectează însă viaţa oamenilor şi creează dezbinare sau probleme”, mai susţin semnatarii scrisorii.
Aceştia afirmă că nu pot fi indiferenţi la aceste aspecte.
„În zonele multietnice din România, calendarele şcolare şi zilele libere legale sunt bulversate. Numeroase familii mixte (în care soţii au confesiuni diferite), milioane de români ortodocşi trăitori în ţări de tradiţie catolică şi protestantă, numeroşi cetăţeni români de confesiuni diferite nu pot să sărbătorească împreună, în aceeaşi duminică, Învierea Mântuitorului, din cauză că, de sute de ani, Bisericile nu s-au învrednicit să se pună de acord, perpetuând acest decalaj nejustificat.
Celebrând laolaltă Învierea Domnului, am face un pas important spre mult mai complicata reîntregire a Bisericii Lui Hristos, care comportă probleme dogmatice dificile”, se mai arată în scrisoare.
„Frumos ar fi să sărbătorim Învierea Domnului împreună, ortodocşi, catolici şi protestanţi, măcar începând din 2025, când se vor împlini 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (...) Atingerea acestui obiectiv ar dobândi şi un impact pastoral şi misionar coerent, într-o lume creştină aflată sub presiunea deseori agresivă a secularismului. La fel de conştienţi suntem că nu toate Bisericile ortodoxe lucrează cu aceeaşi râvnă pentru unitatea creştinilor, iar unele înţeleg să submineze chiar şi întâlnirile panortodoxe.
Ştim că problema pascaliei nu poate fi rezolvată doar prin voinţa unilaterală a Bisericii Ortodoxe Române, deşi aceasta este tradiţional deschisă spre dialog. Vă solicităm însă ca Biserica Ortodoxă Română să se implice cu energie şi convingere în dialogul panortodox şi interconfesional pe această temă, spre a convinge şi Bisericile Ortodoxe surori să adopte duhul unităţii şi să sprijine iniţiativele Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol”, mai arată personalităţile semnatare ale documentului.
Potrivit documentului înaintat Sinodului, „naţionalismul religios (profund neortodox şi necreştinesc), afectele antioccidentale, calculele politice, sau încremenirea în calendare desuete nu trebuie să stea în calea bunului simţ şi a dreptei credinţe (adică a Ortodoxiei postniceene), care ne cer să sărbătorim în unitate Învierea Domnului nostru Iisus Hristos”.
Documentul a fost semnat de:
- Teodor Baconschi (ambasador, scriitor, Bucureşti),
- Adrian Papahagi (profesor, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj) – iniţiatori
- Ana Blandiana (scriitoare, preşedinta Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Bucureşti)
- Andrei Pleşu (profesor, preşedintele Fundaţiei New Europe, Bucureşti)
- Anca Vasiliu (profesor şi cercetător ştiinţific, Sorbonne Université/ENS/CNRS, Paris)
- Daniel David (psiholog, profesor, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj)
- Monica Pillat (scriitoare, Bucureşti)
- Silviu Oravitzan (artist, Timişoara)
- Alex Ştefănescu (critic literar, Bucureşti)
- Anca Manolescu (cercetătoare, Bucureşti)
- Augustin Ioan (arhitect, profesor, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti)
- Radu Carp (profesor, Universitatea din Bucureşti)
- Nicolae Rădulescu (arhitect, fost deţinut politic, Bucureşti)
- Daniela Georgescu (jurnalistă, Radio România, Bucureşti)
- Dragoş Calma (profesor, University College Dublin)
- Ioan Alexandru Tofan (profesor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)
- Daniela Dumbravă (cercetătoare, Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române, Bucureşti)
- Marius Vasileanu (publicist, profesor, Bucureşti)
- Gheorghiţă Ciocioi (etnolog, Bucureşti)
- George Enache (profesor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi)
- Andrei Găitănaru (psihoterapeut, Bucureşti)
- Diana Marinescu (doctorandă, Angelicum, Roma)
- Dragoş Ursu (istoric, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia)