Un copil ucrainean cântă o melodie despre steag (Video)

Un copil ucrainean cântă o melodie despre steag (Video)

Cu mâna la inimă, o fetiță din Ucraina ascultă imnul țării sale, unde nu a mai fost în siguranță să stea.

E în curtea unei școli din București,  Școala nr. 73 “Barbu Delavrancea”, unde Organizația Salvați Copiii România a reușit să deschidă clase speciale pentru acești copii cărora războiul le-a luat frânturi din viață: unora casele, altora tații, celor mai mulți dintre ei școlile.

Până acum, aproape trei sferturi (73%) dintre copiii ucraineni care se află în România și-au continuat educația la distanță, urmând online programa din Ucraina, 7% dintre aceștia și-au întrerupt complet educația, în vreme ce 6% au frecventat școlile românești, unde s-au organizat clase speciale cu predare conform programei ucrainene și cu profesori din țara de origine.

Doar 1% sunt înscriși ca audienți în sistemul românesc de educație, arată datele unei consultări realizate de Salvați Copiii România.

Cei 110 copii ucraineni au fost organizați în grupe speciale, sub îndrumarea unei echipe de cadre didactice din Ucraina și vor derula activități educaționale de luni până vineri, de la ora 13:00, adăugându-se activități de weekend, care vizează dobândirea deprinderilor de viață independentă, consiliere, educație pentru sănătate.

Copiii vor învăța potrivit programei din Ucraina și vor lua, totodată, lecții de limba română.

„Pentru copii, este important accesul la educație în limba maternă, atât din punct de vedere cognitiv, cât și emoțional, pentru că plecarea lor de acasă s-a produs ca o traumă. Sunt copii care și-au pierdut unii casele, alții școlile și este esențial să fie restabilite liante socio-emoționale, așa cum este educația în limba maternă. Totodată, este crucial ca acești copii să se simtă integrați, să nu aibă povara de a fi străini”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv la Salvați Copiii România.

De la declanșarea acestei crize umanitare până în data de 24 august, Salvați Copiii a oferit asistență umanitară complexă pentru 175.517 de persoane: 98.553 de copii ucraineni și 76.964 de adulți (femei, vârstnici, bărbați cu derogare medicală, familii extinse).

Aceștia au primit alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, pampers, suzete, biberoane, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături și alte produse de imediat ajutor, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoțional, traducere și consiliere informațională - materiale de informare în limba ucraineană (informații despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta și adresele centrelor pentru solicitanții de azil etc.).

Concluziile cercetării SALVAȚI COPIII ROMÂNIA

Analizând opțiunile mamelor cu privire la continuarea educației copiilor pe durata șederii în România, cea mai frecvent exprimată (pentru 64% dintre copii) este continuarea educației în sistem ucrainean, în cadrul unor clase speciale, organizate în școlile românești, în timp ce pentru aproape un sfert dintre copii (24%) mamele ar prefera o integrare treptată, prin parcurgerea unui an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române, urmat de integrarea în sistemul românesc.

Asta arată datele unui sondaj online realizat de Salvați Copiii România, bazat pe răspunsurile a 344 de mame provenind din Ucraina și aflate pe teritoriul României împreună cu copiii lor, integrați în programul de asistență umanitară al organizației.

Numărul total de copii indicat de respondente este de 610, dintre care 493 de vârstă școlară (5 – 17 ani).

Pentru doar 9% dintre copiii ucraineni, soluția aleasă ar fi cea a integrării directe în sistemul românesc, alături de colegi de clasă români și cu o predare intensivă a limbii române.

Diferența de 3% este reprezentată de copii ai căror mame ar prefera o altă variantă.

În directă legătură cu variantele preferate de continuare a educației este necesar să analizăm și nivelul de cunoaștere a limbii române de către copiii ucraineni. Astfel,

  • aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română;
  • 28% au început să învețe limba română, dar nu au atins un nivel care să le permită continuarea educației în limba română;
  • doar 1 din 100 de copii ucraineni a învățat bine limba română sau o știa înainte de sosirea în România, fiind de etnie română.

În ceea ce privește accesul la educație al copiilor în perioada situată între sosirea în România și vacanța de vară, observăm că cei mai mulți dintre ei (73% din numărul total de copii ai respondentelor) și-au continuat educația la distanță, urmând online programa ucraineană, 7% și-au întrerupt complet educația, 6% au frecventat școli românești unde s-au organizat clase speciale.

Diferența de 11 procente este reprezentată de alte situații (copii sub vârsta școlară, copii care au sosit în România după începerea vacanței etc).

În ceea ce privește încrederea mamelor în capacitatea statului român de a asigura condițiile necesare pentru continuarea educației copiilor ucraineni începând cu anul școlar 2022/2023, se remarcă faptul că aproape jumătate dintre respondente (46%) au indicat niveluri ridicate de încredere (foarte încrezătoare și încrezătoare), în timp ce 19% dintre ele înclină spre lipsa de încredere (foarte neîncrezătoare sau neîncrezătoare).

Diferența de 36 de procente este reprezentată de cele care manifestă o atitudine neutră (nici încrezătoare nici neîncrezătoare) sau au optat să nu răspundă la această întrebare.

Copilărie furată
Pentru trei din 10 copii români, copilăria este o vulnerabilitate. Sunt copiii care nu au acces la hrană sănătoasă, la servicii medicale, la educație în mod nediscriminatoriu. Copiii pe care îi vedem doar în statistici, îi auzim doar în reportajele de sărbători. Copiii care cresc marginalizați, fac la rândul lor copii și perpetuează sărăcia educațională, ca orice traumă care trece de la o generație la alta.

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în rândul copiilor, de la 35% în 2019 la 36,3% în 2020.

Deprivarea materială severă crește și ea ușor în populația generală, de la 14,5% la 15,2%, dar crește mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% și crește masiv în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%.

Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii: a crescut de la 9,1% la 11,9% în cazul familiilor formate din doi adulți și doi copii și de la 18,9% la 30% în cazul familiilor monoparentale.

2020 este primul an, din 2015, în care România înregistrează o creștere a ratei de părăsire timpuria școlii, de la 15,3% (2019) la 15,6% (2020) Astfel, țara noastră s-a îndepărtat și mai mult de ținta pe care își asumase să o atingă până în anul 2020 (11.3%).

În același timp, a scăzut rata de participare la servicii de îngrijire și educație pentru copilăria timpurie. În cazul serviciilor cu program redus (1-29 de ore pe săptămână), scăderea este de la 63,3% la 48,4% în cazul copiilor cu vârsta între 3 și 6 ani și de la 13,1% la 6,2% în cazul copiilor sub 3 ani. În cazul serviciilor cu durată prelungită (peste 30 de ore/săptămână), scăderea este de la 11,5% la 11% în cazul copiilor între 3 și 6 ani și de la 1% la 0,6% în cazul copiilor cu vârsta sub 3 ani.

În fiecare săptămână, cu sprijinul Organizației Salvați Copiii România, spotmedia.ro vă va fi vocea copiilor din aceste statistici uitate în câte un sertar. Vă vom spune povestea lui Ionuț, povestea Alexiei, vom scrie despre soluții și garanții pentru o copilărie recuperată.
un proiect susținut de

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇