România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames.
Citând datele furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, compania arată că populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare a acestui fenomen.
”Pe fondul migraţiei personalului specializat (medici, asistenţi, infirmieri) către străinătate, situaţia asistenţei medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar.
România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni.
Pe an ce trece, populaţia României îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă”, arată Frames.
Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa
Numărul celor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).
La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieşi la pensie.
În ceea ce priveşte starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate.
Rata consumului de alcool şi a alimentaţiei nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea şi fumatul în rândul adolescenţilor sunt ridicate în România şi au crescut constant în ultimele două decenii.
Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale.
”Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară este uriaşă şi va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani, pe fondul migraţiei, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali”, afirmă Aurelia Şova, directorul Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila", una dintre instituţiile de învăţământ care a solicitat studiul.
Avem mai mulţi asistenţi medicali, dar tot nu e destul
Datele Institutului Naţional de Statistică arată cӑ în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulţi decât în 2015. Acestora li se adaugă alţi peste 16.784 asistenţi medicali cu studii superioare.
Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile UE.
În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) şi 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).
Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.
Analiştii spun că este posibil ca numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenţi medicali de până acum.
Pandemia a accentuat problemele
Un raport al International Council of Nurses (Consiliul Internaţional al Asistentelor – ICN) arată că pandemia de COVID-19 a înrăutăţit mult starea fragilă a forţei de muncă globale în ce priveşte asistenţa medicală.
Raportul sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenţi medicali suplimentari în următorul deceniu, aproape jumătate din forţa de muncă actuală, de 28 de milioane.
Se aşteaptă ca unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenţi medicali noi, pentru a îi înlocui doar pe cei care se pensionează.
În UE, procentajul de asistenţi medicali şi moaşe din totalul locurilor de muncă era de 2,2% în 2019. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procentaj de asistenţi medicali şi moaşe se înregistra în Germania (3,4%), Finlanda (3%), Belgia (2,9%) şi Irlanda (2,8%).
În contrast, 11 dintre cele 27 de state membre ale UE înregistrau în 2019 un procentaj de asistenţi medicali şi moaşe de 1,5% sau mai puţin din totalul locurilor de muncă. Cel mai redus nivel era în Bulgaria (1,1%), Letonia şi Luxemburg (ambele cu 1,2%), Estonia, Cipru şi Ungaria (toate cu 1,3%), Grecia şi Polonia (ambele cu 1,4%), Spania, Portugalia şi România (toate cu 1,5%).
Accesul românilor la asistenţa medicală a devenit mai dificil ca niciodată
Accesul românilor la asistenţa medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată, riscând, astfel, să accentueze şi mai mult problemele de sănătate ale populaţiei care nu sunt deloc puţine şi care pot fi prevenite.
În ţara noastră rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi decesele cauzate de consumul de alcool.
"Mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi mamar care pot fi tratate’’, arată raportul State of Health in the EU - România 2021, realizat de Comisia Europeană.
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială şi BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media naţională), alături de alte opt judeţe (Iaşi, Covasna, Braşov, Botoşani, Galaţi, Bacău, Sibiu şi Mehedinţi), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 - 15% din totalul populaţiei rurale.
Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijeşte în medie 16 gravide şi lăuze, şi se ocupă în medie de 200 de nou-născuţi, copii şi adolescenţi.
Sunt zeci de judeţe în ţară unde sistemul medical e aproape paralizat
Nevoia de asistenţi medicali mai ales în mediul rural este semnificativă. Sunt zeci de judeţe în ţară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales în zona de prevenţie, arată studiul Frames.
Statisticile oficiale vin să confirme acest declin al asistenţei medicale.
Potrivit INS, numărul spitalelor din ţară a scăzut de la 554 în 2015 la 527 în 2020, iar criza Covid a arătat, cu adevărat, dimensiunea problemelor din sistem – lipsa paturilor, a logisticii medicale în general şi a angajaţilor.
Numărul paturilor de spital pentru internare continuă din România care revin, în medie, la 1.000 locuitori, a crescut insuficient, de la 6,5 în 2010 la 7 în 2020. Ţările dezvoltate au peste 14 paturi de spital la 1.000 locuitori.
Presiunea pe spitale a fost accentuată şi de reducerea semnificativă a unităţilor medicale de prevenţie, a cabinetelor medicale în general. Statisticile arată, de exemplu, că numărul cabinetelor medicale de medicină generală a scăzut de la 1.000 în 2010 la 746 în 2020.
Dincolo de scăderea numărului clinicilor de stat, există o criză semnificativă şi în ceea ce priveşte dotarea unităţilor medicale, mai ales din mediul rural.
Potrivit unui studiu citat de UNICEF, standardul minim de dotare pentru trusa medicală de asistenţă medicală comunitară nu este respectat. Tensiometru cu stetoscop, de exemplu, lipseşte din dotarea a 95% dintre asistenţii medicali comunitari.
În plus, doar unul din zece asistenţi medicali comunitari are acces la un mijloc de transport. Aproximativ 4 din 10 asistenţi medicali comunitari nu au un calculator, laptop sau tabletă cu acces la Internet şi doar 30% au acces la internet 24 ore pe zi, 7 din 7 zile.
”Vestea bună este că sistemul medical privat a încercat şi reuşit, în unele zone, să compenseze declinul semnificativ al investiţiilor din domeniul public de sănătate. Spre exemplu, numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7.716 în 2010 la 12.274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depăşirea graniţei de 13.000 de unităţi. Spre comparaţie, unităţile de stat şi-au redus numărul de 1154 în 2010 la numai 2 în 2020”, arată Frames.
Înfloreşte medicina privată
Şi numărul spitalelor private a crescut, în ultimii 10 ani, de la 75 la 159.
De altfel, cifra de afaceri a pieţei serviciilor medicale private din România a crescut în 2020 cu 11% faţă de 2019 şi a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indică o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei.
Piaţa serviciilor medicale private este una dintre puţinele în care numărul de companii a crescut substanţial, cu 9% faţă de 2019 şi cu 125% faţă de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.
Creşterea numărului clinicilor private a pus presiune şi pe zona forţei de muncă. Numărul personalului sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajaţi.
În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajaţi, cu peste 75% mai mulţi decât în 2010.
”Decreţeii” vor lovi curând
Estimările oficiale arată că procesul de îmbătrânire a populaţiei se va accentua în următorii ani. Ieşirea bruscă din câmpul muncii a peste 1,8 milioane de oameni, ”decreţeii” aşa cum sunt cunoscuţi, va genera o presiune semnificativă pe sistemul medical.
”Din păcate, există în România o legătură directă între scăderea activităţii profesionale şi problemele de sănătate, astfel că următorii ani vor aduce un număr din ce în ce mai mare de pacienţi în clinicile medicale. Dincolo de medici, nevoia de asistenţi medicali pe diverse specialităţi va fi una fără precedent”, afirmă Aurelia Şova, directorul Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila" .
Raportul State of Health in the EU - România 2021, realizat de Comisia Europeană, afirmă că deşi: ”România formează un număr mare de practicieni din domeniul sănătăţii, emigraţia personalului medical a contribuit la un deficit de forţă de muncă în domeniul sănătăţii la nivel naţional, iar numărul de medici şi asistenţi medicali pe cap de locuitor este cu mult sub mediile UE. Acest aspect afectează în mod negativ accesul la îngrijire şi contribuie la timpul de aşteptare”.
În 2019, sistemul de învăţământ românesc a generat al cincilea cel mai mare număr de absolvenţi în domeniul medical (4967) şi al treilea cel mai mare număr de absolvenţi de asistenţă medicală (17549) în termeni absoluţi din UE.
În prezent, în România, există aproximativ 255 de şcoli postliceale sanitare care pregătesc asistenţi medicali, din care 12 sunt de stat şi 243 particulare (167 acreditate, 76 autorizate).
Statisticile Frames arată că domeniul medical este pe locul 2 în topul joburilor de viitor din România, cu un estimat de 192.996 de poziţii deschise în următorii ani.
Vorbim de un job sigur, de viitor, cu un salariu în creştere. Există o cerere semnificativă pentru Asistent Medical Generalist, dar şi pentru alte joburi precum Asistent Medical Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Estetică, Asistent Medical ATI – Chirurgie Cardiovasculară, Asistent Medical Terapie Intensivă Neonatală, Asistent Medical Pediatrie şi Asistent Medical Obstetrică – Ginecologie şi Fertilizare în Vitro. Salariile, mai ales în sectorul privat, sunt între 4.500 şi 5.500 lei net pentru multe dintre aceste poziţii, la care se adaugă sporuri şi alte facilităţi, arată studiul.
La mare căutare, în viitor, vor fi de asemenea joburile de asistenţă medicală în centrele de îngrijire a bătrânilor.
”În următorii ani vom asista la deschiderea a tot mai multor clinici destinate persoanelor în vârstă în condiţiile în care îmbătrânirea populaţiei se accentuează.
La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). Toţi aceşti oameni, în următorii 10-15 ani, vor ieşi la pensie şi vor avea nevoie de asistenţă medicală de specialitate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Ce poate face statul
Potrivit experţilor, asigurarea unor servicii de sănătate publică optime în viitor trebuie să se afle în prim-planul preocupărilor autorităţilor.
”Dincolo de construcţia unor noi spitale şi clinici, este absolut esenţial ca autorităţile să se preocupe şi de asigurarea fondurilor necesare pentru dezvoltarea forţei de muncă în acest sector. Spre exemplu, noi, în sectorul privat, avem nevoie de iniţiative precum asigurarea garantării unei linii speciale de creditare pentru tinerii care vor să urmeze cursurile de asistent medical.
Credite cu dobândă subvenţionată şi garantate de stat, alături de burse şi alte stimulente financiare şi fiscale care să le permită să se poată pregăti pentru acest domeniu. O scutire de taxe pentru acest tip de finanţare ar fi absolut necesară”, afirmă prof. Anca Celina Grecu, directorul Liceului Teoretic "Dr. Mioara Mincu".
Potrivit experţilor, dincolo de bani, de proiectele de construcţie ale infrastructurii, este nevoie de o campanie de conştientizare a publicului larg în privinţa importanţei acestei profesii.
”Părinţii trebuie să afle şi să înţeleagă avantajele de a-şi trimite copiii la şcolile care pregătesc personal medical. De la liceul cu specialitatea ştiinţe ale naturii la cursurile post-liceale, copiii se pot perfecţiona în aşa fel încât să aibă o meserie de viitor, bine plătită, fără emoţii legate de locul de muncă”, a mai declarat prof. Anca Celina Grecu, directorul Liceului Teoretic "Dr. Mioara Mincu".
Studiul Frames privind situaţia asistenţei medicale din România a fost realizat la iniţiativa Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila" şi a Liceului Teoretic "Dr. Mioara Mincu".
Studiul a folosit informaţii prezentate de Institutul Naţional de Statistică, ale Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), de la European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), din anchetele Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) şi de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), precum şi din alte surse naţionale precum Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială ,,Solidaritatea’’