Cinci din zece pensionari din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social. Vârstnicii susțin că se simt marginalizați din cauza lipsei banilor, prietenilor sau din cauza problemelor de sănătate, arată un studiu realizat de compania de cercetare Novel, la inițiativa Provident Financial România.
De altfel, cei care resimt o formă de excluziune financiară sunt mai nemulțumiți de viața lor.
În cazul persoanelor fără un loc de muncă, indiferent de vârstă, sentimentul de excluziune este mai acut, iar oamenii simt că nu au la cine să apeleze pentru sprijin emoțional, dar nici nu au o persoană care să îi îngrijească temporar în caz de nevoie.
Astfel, 6 din 10 români care nu desfășoară o activitate profesională au declarat că se simt excluși social.
În cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, dar și al celor din mediul rural, sentimentul de excluziune apare, în principal, din cauza lipsei sprijinului financiar.
În același timp, 32% dintre pensionari, dublu față de persoanele cu loc de muncă, nu utilizează niciun fel de produs financiar, precum card și cont bancar, credite, asigurări sau produse de economisire.
„Paza bună trece primejdia rea”
Aproape jumătate dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au declarat că se confruntă cu probleme de sănătate, comparativ cu doar 22% dintre cei care au între 25-64 de ani.
22% dintre persoanele de 65+ ani, comparativ cu 17% din rândul celor de 25-64 ani, au avut o problemă de sănătate în ultimii 2 ani care a necesitat un efort financiar neprevăzut, iar cei mai mulți au apelat la economii sau au împrumutat bani de la familie pentru a rezolva problema.
37% dintre vârstnici au declarat că, în caz de nevoie, nu ar avea de unde să împrumute bani, situație valabilă și pentru 30% dintre tineri și cei de vârstă medie.
Respondenții studiului, mai ales cei de peste 65 de ani, au declarat că sunt sceptici în legătură cu faptul că o asigurare de viață sau de sănătate i-ar ajuta să economisească, în vreme ce aproape jumătate (grupa de vârstă 25-64) și peste 35% (peste 65 de ani) sunt de părere că o asigurare de viață sau de sănătate le-ar proteja familia în caz de deces/ invaliditate.
Renovarea casei, printre prioritățile românilor atunci când vine vorba de investiții mici
Dacă ar avea la dispoziție 15.000 de lei, 32% dintre tineri ar alege să-i cheltuiască pentru educația copiilor/nepoților, un procent egal cu cel al vârstnicilor peste 65 de ani care s-ar orienta către această opțiune.
În același timp, 35% dintre persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani ar alege să investească în renovarea locuinței, comparativ cu 27% dintre tineri.
Locuințele românilor sunt construite, în acest moment, majoritar din cărămidă (59%) și beton (12%), iar cele mai multe au podea din parchet (82%).
Românii declară și că zugrăvesc destul de frecvent - 30% dintre ei au făcut acest lucru în ultimul an, iar 32% în ultimii 2-3 ani.
Printre principalele lucrări de renovare pe care și le doresc românii, pe primul loc se situează achiziționarea de noi piese de mobilier (27%), zugrăvitul (19%) sau schimbarea instalațiilor sanitare (13%).
„Anul trecut ne-a forțat să ne testăm limitele și capacitatea de adaptare, iar schimbările din societate s-au petrecut într-un ritm alert. După aproape un an și jumătate de pandemie, am vrut să vedem care sunt efectele percepute de cei mai vulnerabili membri ai societății, dar și să înțelegem cum am putea să îi ajutăm.
Datele din studiu reconfirmă nevoia de a dezvolta inițiative prin care să susținem incluziunea financiară și socială, mai ales în rândul celor cu acces redus la infrastructură financiară, digitală sau de transport.
De aceea, am lansat, alături de partenerul nostru Metropolitan Life, ProviSenior - produsul prin intermediul căruia le oferim pensionarilor pe limită de vârstă o reducere de 10 puncte procentuale din dobânda standard, dar și o asigurare de viață și sănătate gratuită”, a declarat Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.
Cercetarea a fost realizată în luna iunie pe un eșantion reprezentativ de 1.204 persoane, cu vârsta de peste 25 de ani, dintre care 426 respondenți au peste 65 de ani.
