Marius Geantă: Pandemia e sub control și suntem aproape de normalitate. Acum e nevoie de o abordare țintită, la nivel de focar

Marius Geantă: Pandemia e sub control și suntem aproape de normalitate. Acum e nevoie de o abordare țintită, la nivel de focar

În acest moment suntem în acea situație în care, având un număr mic de cazuri, mai multe instrumente la dispoziție și deja o experiență de lucru, ne putem propune să controlăm pandemia, să n-o lăsăm să explodeze din nou, spune dr. Marius Geantă.

Harta cazurilor de Covid-19 furnizată marți de INSP ne indică situația focarelor cu varianta Delta și, totodată, ”ne arată și cât de mare este oportunitatea de a implementa principiile sănătății publice de precizie (precision public health) în această etapă a pandemiei, cu scopul de a izola, de a limita și, în final, de a elimina focarele evidențiate”, a subliniat marți seara, într-o postare pe Facebook dr. Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

În opinia sa, e nevoie de acțiune pe 4 paliere:

  • realizarea anchetelor epidemiologice extinse și utilizarea datelor astfel obținute
  • testarea extinsă (PCR, teste rapide)
  • secvențierea tuturor cazurilor pozitive
  • accentuarea campaniei de vaccinare în zonele cu focare

Acum, cred că avem suficiente instrumente, tehnologii și date care să ne ajute să avem o abordare țintită, la nivel de focar”, ne-a declarat dr. Marius Geantă, răspunzând solicitării noastre de a detalia punctul său de vedere într-un material pentru Spotmedia.ro, pe care vă invităm să îl citiți în continuare:

Foto: Facebook / Marius Geantă

Cadrul general

Cred că nu greșim dacă spunem că, de câteva săptămâni (timp în care numărul de cazuri zilnice a fost de ordinul zecilor), ne aflăm într-o situație de control asupra pandemiei din România.

La nivelul zilei de sâmbătă am avut 0 decese declarate, prima dată după luna martie 2020.

Foto: Facebook / Octavian Jurma

Pe de altă parte, dacă ne uităm și la numărul de cazuri internate, și la numărul de cazuri care au avut nevoie de ATI, vedem că toți acești parametri sunt aliniați, spre deosebire de ceea am văzut după valurile 2 și 3, când spitalele erau ocupate și nu exista o corespondență cu numărul de cazuri diagnosticate zilnic. Acum toți acești indicatori ne arată o situație de control asupra pandemiei.

Eu aș îndrăzni să spun că, dacă ne uităm la aceste cifre, suntem mai aproape de așa numita normalitate la care cu toții dorim să ne întoarcem, acea situație de la începutul pandemiei.

Asta din punct de vedere al cifrelor.

Din punct de vedere al cunoștințelor și al posibilităților de intervenție, suntem într-un punct net mai bun, pentru că acum:

  • Avem la dispoziție mijloace de diagnostic mult mai performante (teste Real Time PCR și mai ales teste rapide)
  • Avem modalități de secvențiere a virusului și, deja, o bază de date foarte mare la nivel internațional ca referință
  • Fără discuție, avem la dispoziție și cel mai important instrument, vaccinul, chiar mai multe vaccinuri
  • Avem, la nivel de sistem de sănătate publică, o experiență de aproape un an și jumătate de luptă împotriva pandemiei (cu tot ceea ce presupune asta, anchete epidemiologie etc).

De aceea, cred că în acest moment suntem în acea situație în care, având un număr mic de cazuri, mai multe instrumente la dispoziție și deja o experiență de lucru, ne putem propune să controlăm pandemia, să n-o lăsăm să explodeze din nou.

Sursa: AICI

Harta focarelor

Harta e bazată pe un număr mic de secvențieri, dar cred că e în măsură să ne spună că, de fapt, în acest moment avem câteva zone în care varianta Delta (cea care ne interesează) este prezentă, avem aceste focare, semn că ea s-a transmis la un număr de persoane.

Harta ne indică faptul că ar trebui, la nivel de sistem de sănătate, să avem o abordare mult mai țintită, mult mai precisă decât am avut până acum.

4 paliere de acțiune

Primul palier ar fi anchetele epidemiologice. E un palier foarte important, pentru că noi trebuie să înțelegem:

  • Care este traseul virusului (unde și de la cine e posibil să se fi infectat o persoană)
  • Ce este specific pentru locul în care aceste focare s-au dezvoltat (care sunt tipurile de activități care favorizează transmiterea)

Lucrurile sunt diferite în București (unde avem mall-uri, aeroporturi, de exemplu) față de Dolj, să zicem, unde oamenii se întâlnesc în alte contexte.

Acest palier este foarte important pentru a înțelege cum se transmite virusul și ce tipuri de intervenție ar fi necesare (de exemplu, limitarea accesului la târguri, dacă se dovedește că acela e mediul cel mai probabil pentru transmitere).

Apoi, înțelegând cum se întâmplă lucrurile, devine foarte importantă testarea unui număr mai mare de persoane în ariile respective, pentru a încerca să identifici cât de mult s-a răspândit infecția. Desigur, aici ne ajută testele PCR și testele rapide.

Mă refer la testarea contacților, a persoanelor apropiate celor infectate, dar și la cazuri în care, de exemplu, o instituție ar putea să sursa unui focar și atunci să se facă testarea celor care intră în acea instituție.

Iar acum numărul de cazuri fiind mic, nici efortul financiar nu e mare, nici cel logistic. Astfel putem să avem o oglindire mult mai bună asupra numărului de cazuri.

Al treilea palier este secvențierea tuturor cazurilor pozitive, pentru a înțelege care este impactul variantei Delta în situația locală sau pentru a înțelege dacă mai sunt și alte variante care pot să determine respectivul focar.

Ca un comentariu colateral, eu cred că suntem în punctul în care ar trebui să ne uităm după viitoare variante. Noi știm că Delta tinde să devină dominantă, dacă nu chiar și este, și e de văzut dacă nu vor apărea alte variante, care poate se transmit mai repede, poate nu sunt acoperite de vaccinuri.

Și Comisia Europeană recomandă secvențierea în masă (10% dintre cazurile pozitive), iar noi având acum cazuri puține, secvențiindu-le am putea să avem o imagine foarte precisă și de înaltă rezoluție.

Palierul 4 se referă la accentuarea campaniei de vaccinare în zonele menționate și este legat de precedentele, dar mai ales de ancheta epidemiologică.

În primul rând, este de evaluat procentul persoanelor care s-au vaccinat în respectivul teritoriu unde e focarul, iar acestea sunt date cunoscute.

Apoi, un parametru important este numărul persoanelor care au trecut prin boală acolo. Acești doi parametri ne ajută să înțelegem care ar fi imunitatea de grup compusă: postvaccinare + postboală.

Probabil că nivelul vaccinării este mai jos decât cel așteptat și atunci genul de intervenție ar trebui să aibă loc la nivel micro - o localitate sau o parte dintr-un județ – unde pot fi dirijate mai multe resurse, mă refer și la resurse comunicaționale, la caravane etc.

Foarte important: Adaptarea campaniei de vaccinare trebuie să vină după o înțelegere a mediului respectiv. De aceea am insistat pe anchetele epidemiologice.

Și mai trebuie aflat ceva: Care sunt percepțiile, atitudinile, motivațiile oamenilor din teritoriul respectiv, pentru a putea să le livrăm mesajele potrivite astfel încât să ia decizia de vaccinare.

Cam aceasta este sănătatea publică de precizie. Nu e o abordare la nivelul întregii țări, ci țintit.

Restricțiile nu sunt excluse

Sigur că la tot ceea ce am vorbit până acum se pot adăuga și restricțiile, dacă situația epidemiologică o impune. Restricțiile nu sunt excluse ca variantă de intervenție.

Până acum era foarte greu să acționăm așa. Am făcut comparația cu începutul pandemiei, când numărul de cazuri era tot mic. Dar atunci noi nu știam prea multe despre virus, nici despre testare, nu aveam vaccin, nu aveam această experiență de sănătate publică. Deci nu puteam să luăm alte tipuri de măsuri decât cele luate și care vizau, în primul rând și o lungă perioadă de timp, restricțiile.

Acum, cred că avem suficiente instrumente, tehnologii și date care să ne ajute să avem o abordare țintită, la nivel de focar.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇