O nouă lege a pensiilor nu ne va ajuta, dar există soluții să avem pensii mai mari. De ce „decrețeii” ar putea să nu fie o problemă așa de mare - Interviu

O nouă lege a pensiilor nu ne va ajuta, dar există soluții să avem pensii mai mari. De ce „decrețeii” ar putea să nu fie o problemă așa de mare -  <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>
Foto: captură video

O nouă lege a pensiilor ar fi doar o întârziere, dar nu rezolvă problema sistemului de pensii. Soluțiile ar fi o mai bună colectare a contribuțiilor, retragerea politicului din deciziile tehnice și creșterea contribuțiilor la pilonul 2 de pensii, care ar fi trebuit să fie acum 6%, dar a ajuns doar la 3,75%, spune fostul ministru al Muncii, Mihai Șeitan.

”Banii care se duc în sistemul de pensii privat sunt investiți și readuc bani la buget prin taxe și impozite. În pilonul 2 avem 16 miliarde de euro în 12 ani de funcționare. Banii aceștia nu sunt în seifuri, sunt investiți, aduc randamente, produc și aduc banii în sistem pe partea cealaltă. Banii care se duc în pilonul 2 ajută la deficit”, a explicat Mihai Șeitan într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

Iar “când vor ajunge la pensie, oamenii vor avea pensie mai mare din pilonul 2, mai mica din pilonul 1, și în total bani mai mulți din aceleași contribuții plătite”.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Mihai Șeitan a fost șeful Oficiului pentru Coordonarea Reformei Sistemelor de Pensii din România (Banca Mondială), a fost președintele Casei Naționale de Pensii în perioada februarie 2005 - mai 2007, a coordonat echipa tehnică de elaborare a Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Periodic ajungem la discuția despre nesustenabilitatea bugetului de pensii și despre necesitatea unei noi legi. De ce?

Prima problemă mare este că pensiile sunt supuse politicului cu modificări din dorința de a atrage voturi.

Politicul intervine pe un sistem tehnic în funcție de interese și apartenențe. Nu ar avea voie să decidă politicul cum trebuie indexată pensia sau cum trebuie păstrată pensia la puterea ei de cumpărare.

Valoarea punctului de pensie ca și indexarea trebuie să fie automate, fără legătură cu politicul. Asta trebuie stabilit prin lege, a fost stabilit prin lege, dar nu se aplică.

La 1 ianuarie ar fi trebuit să avem o majorare de pensii automată cu 50% din salariul mediu și rata inflației. Nu s-a întâmplat.

Pentru că și așa deficitul la bugetul de pensii e foarte mare.

Niciunde sistemul de pensii nu funcționează fără bani de la bugetul de stat. Sunt țări în care bugetul de stat intervine cu o treime, patronii cu o treime și contribuțiile o treime.

Populația îmbătrânește în toată lumea și sistemele care se bazează pe piramide de vârstă nu mai sunt foarte rentabile.

Cu alte cuvinte, nesustenabilitatea nu este o chestiune strict românească și nici o descoperire extraordinară.

Nici vorbă. Și în toate țările se caută soluții de rezolvare. Se vorbește mult acum despre creșterea vârstei de pensionare. Se pune problema asta în toate țările. În țările nordice a crescut cel mai mult.

Dar asta nu rezolvă problema sistemului, ci doar o întârzie.

Și care e soluția?

Noi am creat un sistem cu piloni, nu zic că este perfect, dar are susținere financiară puternică. El trebuie dus mai departe.

Sigur că trebuie unele modificări, și în direcția egalizării vârstei de pensionare. Dar a face o lege nouă de la capăt, care să intre în vigoare în 2023, e doar o întârziere ca să se asigure bugetarea altor elemente în perioada aceasta.

Lucrurile trebuie văzute ca un sistem cu mai mulți piloni. Pensii private obligatorii și opționale, ocupaționale, au fost create ca să întărească sistemul public.

În sistemul public este evident că îmbătrânirea populației duce la scăderea veniturilor, combinată cu creșterea speranței de viață.

Și, atenție, e vorba despre speranța de viață la naștere. Noi avem o speranță de viață mai mică, pentru că se moare mai devreme la diverse categorii de vârstă. Sunt copii care mor până la un an, doi sau trei ani, tineri care mor la 20 – 30 de ani.

Oamenii care ajung în pensie mai trăiesc în medie 14 -15 ani. Deci ar trebui să vorbim despre speranța de viață la pensie.

Și mai trebuie spus că la noi vârsta medie reală de pensionare este 61 de ani la bărbați și 60 de ani la femei, pentru că sunt tot felul de căi de ieșire la pensie mai devreme.

Aveam pensionari nevăzători care mergeau cu mașina. Legile trebuie aplicate așa cum trebuie, în loc să le tot schimbăm.

Spuneați de egalizarea vârstei de pensionare femei - bărbați. Dar cele mai multe femei au două servicii, unul non stop acasă.

Majorarea trebuie să fie treptată, nu o presiune imediată. Legea din 2010 prevedea egalizare la 65 de ani până în 2030.

Dar în loc să le scoatem mai repede la pensie, cu contribuții mai mici la pensie, după ce au muncit dublu, de ce să nu ajutăm femeile atunci când sunt tinere și au nevoie cu creșă, grădiniță, cu ajutor pentru copii?

Și aici ajungem la o altă problemă. Oare rezolvarea problemei sistemului de pensii ține doar de o lege a pensiilor?

Cum spuneam și înainte, nici pensia publică nu este de văzut singură. Nicio țară nu mai are doar sistemul public de pensii. Intervin sistemele celelalte care în timp își schimbă echilibrele între ele.

Noi în sistemul public de pensii avem o contribuție de 25% din care o parte se duce în sistemul privat. Trebuia să ajungem până acum treptat până la 6%, dar ne-am oprit la 3,75%.

Pilonul 2 a fost gândit ca un nucleu investițional care să ajute la o pensie semnificativă. Cu alte cuvinte, omul lua o pensie mai mică din sistemul public, dar lua și din sistemul privat, iar împreună, din aceeași contribuție, dădeau o sumă mai mare ca pensie.

Pilonul 2 funcționează de 12 ani, nu a dispărut un cent și aduce profit 8% anual.

Se adaugă pilonul 3, sistemul opțional. Problema este că nu am putut obține o deductibilitate mai mare de 400 de euro pe an. Se poate lucra la asta. Are deja câteva sute de mii de contribuabili și poate fi crescut.

Pentru pensiile ocupaționale e lege făcută, dar nu funcționează, nu are norme, nu știi cui să o aplici. Ea ar trebui aplicata pensiilor speciale care au apărut peste noapte.

Avem acum vreo 250.000 de pensionari speciali, cu alte sisteme de calcul, cu alte avantaje. Și în spatele lor, pe structura lor profesională, vin alții care sunt în activitate. Mulți nu plătesc contribuții deloc și în orice caz nu raportat la cât primesc.

Vreo 500.000 de oameni merg înainte către sistemele speciale militare, diplomați etc. Legea 263/2010 a funcționat 3 ani foarte bine cu toți, exceptând justiția.

Noi avem în România la ora actuală mulțime de oameni care sunt angajați în anumite sisteme profesionale pe viață. E angajat, apoi iese la pensie la 45-55 de ani și continuă să primească pensie fără contribuție, deci e plătit de stat de la angajare până moare.

Dar colectarea contribuțiilor?

E cea mai mare problemă. ANAF colectează toate impozitele, inclusiv contribuțiile pentru pensii și sănătate.

În paralel, lunar la Casa de Pensii sosesc de la toți angajatorii listele cu persoanele pentru care s-au plătit contribuții, cu salariile lor. Dar sunt firme care deși trimit listele la Casa de Pensii nu plătesc contribuțiile în mod real la ANAF.

Casa de Pensii nu are altă informație despre ce s-a colectat, doar listele acelea. Pe baza lor, face un total, vede că are 100 de milioane, de exemplu, și din ele trimite 3,75% la fondurile de pensii din Pilonul 2.

Deficitul de la bugetul de pensii e creat și pentru că nu se colectează suficient. De ce nu lăsăm sistemul să își colecteze singur banii?

Au început să iasă la pensie contributori la pilonul doi. Există normele de aplicare? Cum primesc ei pensii?

Nu există o lege care să stabilească cum se calculează pensia lunar, deși trebuia să apară de 8 ani. Există reguli doar pentru cazul în care cineva moare, cum primesc moștenitorii banii acumulați.

Deci ce primesc acum nu sunt pensii reale, nici nu știu cum ar trebui să le calculeze. Li se dă înapoi suma adunată fie totală, fie împărțită pe 5 ani, dacă omul e de acord.

Deci e clar că nu există o strategie pentru pensiile private. Ministerul Muncii nu are pe nimeni care să se ocupe de legea aceasta.

Dna ministru spune că ar fi nevoie de o mărire a contribuției la pensii. Așa e?

Ar fi nevoie de o mărire a contribuției la pilonul 2 ca să ajungem unde am stabilit.

Și contribuția totală la pensii?

25% o deja o contribuție foarte mare pentru pensie. Nu știu multe țări care să aibă o contribuție așa mare.

Spuneați că ar trebui să crească procentul care merge la pilonul 2. Dar asta nu ar crește și mai mult deficitul bugetului de pensii publice?

Da, dar deficitul e cronic și statul trebuie să și-l asume. Însă trebuie să te și lupți să faci colectarea așa cum trebuie.

Banii care se duc în sistemul de pensii privat sunt investiți și readuc bani la buget prin taxe și impozite. În pilonul 2 avem 16 miliarde de euro în 12 ani de funcționare.

Banii aceștia nu sunt în seifuri, sunt investiți, aduc randamente, produc și aduc banii în sistem pe partea cealaltă.

Deci banii care se duc în pilonul 2 ajută la deficit.

Când vor ajunge la pensie, oamenii vor avea pensie mai mare din pilonul 2, mai mica din pilonul 1, și în total bani mai mulți din aceleași contribuții plătite.

Deci nu cred ar trebui crescută contribuția, ci trebuie redistribuită.

În plus, eu am insistat pentru o mai bună educație din copilărie în privința pensiilor, în privința economiilor. La noi se face foarte puțin.

Mă uitam și la PNRR, nu mi se parte foarte dotat din punctul de vedere al creșterii capacității locale de a folosi resurse financiare.

De ce e nevoie de bani mulți, milioane de euro în PNRR, pentru consultanță în vederea reformei pensiilor?

În anii 2000 am lucrat cu experți internaționali pentru a face sisteme de pensii, mai ales cel privat, care era o noutate.

Când am făcut prima echipă am avut o finanțare de 500.000 de euro pe tot proiectul la care am lucrat vreo 10 ani.

Am gândit atunci inclusiv ca pentru pensionarii existenți să fie un sistem de suplimentare gen Fondul Proprietatea, care să aducă resurse în fiecare an. Nu s-a mai făcut.

Deci îmi spuneți că soluția este mutarea accentului către zona pensiilor private.

Treptat. O parte mai mare din contribuție să se ducă la pilonul 2. Cu 3,75% nu creezi un nucleu de investiții suficient de mare ca în 20 de ani, cât se plătește medie pentru pensia privată, să aducă o pensie suplimentară mare.

În țările unde sistemul e mai avansat, fondurile private sunt motoarele dezvoltării interne.

Această contribuție mică de 3,75 și acest număr de contribuabili au adus în economia românească 16 miliade de euro. Dar dacă ar fi dublă contribuția la pilonul 2?

Sunt extraordinare relațiile economice care se produc în jurul acestor bani și care prin profit produc bani pentru pensia omului.

Toată lumea se teme de momentul 2030, când vor începe să iasă la pensie "decrețeii". Ce se va întâmpla atunci?

Eu nu aș fi așa de speriat. Mulți dintre "decreței" au ieșit anticipat la pensie. Având în vedere mortalitatea mare din România, câți dintre cei care urmau să iasă la pensie au decedat?

Apoi, România are o imigrație destul de mare și majoritatea celor care au plecat au fost "decrețeii", pentru că ei erau la vârstă activă, tânără, cu școală.

Cei mai mulți nu s-au întors, deci nu vor afecta sistemul de pensii din România. Sau vor obține o sumă mică conform cu contribuției din România. Va fi o creștere, dar nu un efect teribil.

Mai multe informații relevante pe subiect:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!