Soluția pentru sistemul de pensii nu este una singură, ci un mix complex, fără de care orice lege, chiar genială, nu are cum să evite nesustenabilitatea. Soluția ori e holistica, ori nu e deloc.
Însă guvernul actual nu vădește niciun dram de viziune și se gândește doar la măsuri punctuale, care pe alocuri pot face chiar mai mult rău decât bine.
„Deficitul la bugetul de pensii are anul acesta un nivel îngrijorător, de 16 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că de la bugetul de stat, din banii colectați, din taxe și impozite, se transferă în bugetul de asigurări sociale, unde se strâng banii din contribuțiile de asigurări sociale ale celor care muncesc astăzi”, spune ministrul Raluca Turcan.
Și este vorba doar despre pensiile contributive pentru că așa numitele pensii speciale nu de acolo se plătesc, ci direct din bugetul MAI, MApN și SRI (pensiile militare), și Ministerul Muncii (pensiile de serviciu).
Și încă nu am atins vârful, pentru că “decrețeii”, generațiile 1966-1969, de-abia vor începe să iasă masiv la pensie în următoarea perioadă.
Un val de pensionări care va pune presiune pe generații active tot mai subțiate de scăderea demografică, din motive de natalitate și migrație.
Așadar, preocuparea pentru viitor este cât se poate de legitimă. Doar că deocamdată Guvernul vorbește doar despre o nouă lege a pensiilor, sustenabila și echitabilă, despre modificarea condițiilor pentru pensionarea anticipată și creșterea vârstei de pensionare pentru femei.
Pensionarea anticipată, adică fără îndeplinirea condițiilor de vârstă, ar fi permisă doar în cazul îndeplinirii stagiului complet de cotizare, 35 de ani plus încă 8, deci după 43 de ani de muncă. Doar dacă ai început să muncești mai devreme de 22 de ani în cazul bărbaților și 19 în cazul femeilor (la vârstă de pensionare de acum), altfel oricum ajungi la 65 de ani.
În ceea ce privește creșterea vârstei de pensionare pentru femei până la 65 de ani până în 2030, de la 61,7 cât e acum, ea pare o soluție conformă egalității de gen, dar total inadaptată mentalităților și condiției femeii din România.
Poate că în multe familii tinere din clasa medie educată a marilor orașe sarcinile casnice sunt împărțite echitabil între parteneri. Bărbații educați și crescuți de mame care au avut la rândul lor cariere nu își tratează soțiile ca pe niște servitoare.
În România profundă, însă, rolul tradițional al femeii înseamnă un al doilea serviciu 24/7 cu spălat, călcat, gătit, curățenie, copii. Femei cărora sacoșele grele le sunt deja o parte a corpului și care atunci când termină cu propriii copii o iau de la capăt cu nepoții, în aceleași condiții.
Copii pentru a căror creștere statul pune la dispoziție o infrastructură extrem de deficitară în toate sensurile, de la creșe și grădinițe, la școli și asistență medicală.
Să tragi de aceste femei obosite, exploatate și îmbătrânite înainte de vreme încă niște ani în numele unei egalități care pentru ele nici măcar o glumă nu e, ci o batjocură, mi se pare o decizie destul de cinică. De altfel, datele INS arată că speranța de viață sănătoasă la 65 de ani în România e mai mare în rândul bărbaților decât în cazul femeilor.
Egalitatea la vârsta de pensionare va fi o soluție corectă atunci când în România mentalitățile se vor schimba, iar casa și copiii nu vor mai fi în majoritatea familiilor o exclusivitate a femeilor.
Dar cum spuneam, cheia problemei nu este doar în legea pensiilor, indiferent cu ce soluții va veni ea. Pentru că nici cauzele nu țin de legea aceasta. E poate cârpi un moment, dar nu poate face sistemul sustenabil.
Principala problemă este de natură demografică. Adică scăderea populației active și creșterea numărului de pensionari. Deci trebuie stimulată natalitatea și combătută migrația forței de muncă.
Soluția pentru natalitate nu ține doar de concediul de maternitate mai lung decât în alte țări. Ține de întreaga infrastructură pe care mamele o au apoi la dispoziție după ce se termină concediul și care este extrem de deficitară.
Chiar creșterea vârstei de pensionare a viitoarelor bunici devine un obstacol pentru femeile care nu își pot permite bone.
Toate acestea fac ca femeile să nu fie prea dornice să se înhame sau să o facă târziu și numai pentru un copil.
Cât despre migrație, românii nu pleacă doar pentru bani mai mulți, ci și pentru predictibilitate, meritocrație, ordine, adevăr, respect. Adică exact ceea ce guvernările românești nu le oferă.
Apoi este vorba despre combaterea muncii la negru, aceea care nu aduce bani la fondul de pensii și nici vechime pentru viitorul pensionar. Dar asta e greu de obținut fără o regândire totală a poverii fiscale pe muncă.
Extrem de importantă este mutarea accentului pe zona de pensii private, obligatorii și facultative. Ceea ce a început prin apariția pilonilor 2 și 3. Dar contribuția la pilonul 2, al pensiilor private obligatorii, a fost mereu ciuntită în raport cu calendarul normal de creștere, deci și sumele acumulate sunt mai mici decât ar fi trebuit. Să nu uităm în ce pericol a fost pus acest fond de lăcomia guvernelor Dragnea.
Iar pentru pilonul 3, al pensiilor private facultative, ar fi nevoie de stimulare prin facilitați fiscale.
Extrem de importantă ar fi educația precoce pentru economisirea în vederea pensiei. Astfel încât tinerii să înceapă activitatea cu ideea adânc fixată că trebuie să își creeze plasa de siguranță.
Pensiile generic numite speciale nu presează în mod direct asupra bugetului de pensii, dar sunt imorale, nu doar prin cuantum, cât și prin vârsta foarte mică de pensionare care va fi și mai sfidătoare după ce regulile pensionarii anticipate și în cazul femeilor se vor schimba.
Cu excepția pensiilor magistraților, nicio altă categorie de pensii militare sau de serviciu nu e garantată constituțional. Iar în cazul pensiilor magistraților nu e garantat cuantumul actual.
Aberația pensiei mai mare decât salariul, pe care nu o susțin nici magistrații înșiși, poate fi modificată imediat pentru că este rezultatul unor anomalii succesive, ultima după ce contribuțiile sociale au trecut de la angajator la angajat, ceea ce a ridicat mult venitul brut la care se raportează pensiile din magistratură. Dar încă nu există nicio inițiativă în acest sens, ci doar lozinci.
Mai multe informații relevante pe subiect:
