Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (APLAB) a încercat să gonească ciorile din Cișmigiu în diverse feluri, în ultimii ani. Fără succes. Acum a rămas în pană de idei.
Între timp, noile locuri de joacă și o mulțime de bănci și alei sunt sufocate de mizeria stolurilor gălăgioase de ciori.
Primăria Municipiului București (PMB) n-a fost niciodată prea deranjată de stolurile de ciori din Cișmigiu. În schimb, aceste zburătoare le-au creat probleme oamenilor din zonă și celor care vin din alte părți, să se plimbe prin parc.
Pe de o parte, ciorile fac foarte mult zgomot. Un exemplu, în materialul video de mai jos.
Pe de altă parte, fac mizerie. Și pe alei, dar și pe bănci și la locurile de joacă, unde sunt expuși îmbolnăvirilor mai ales copiii care intră în contact cu mizeria.
Tot de la oameni a venit și prima propunere de soluție.
În 2021 – în prima sesiune de bugetare participativă din mandatul lui Nicușor Dan – Inițiativa Civică Cișmigiu (un grup de cetățeni care iubesc și ocrotesc parcul – n.red.) a depus proiectul „Ciorile, vecini cu aripi”. Propunerea grupului civic o puteți consulta AICI.
Alexandru Oprița, community organizer la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, spune că problema nu e nouă.
„Din ce am aflat de la oamenii care locuiesc de mai mult timp în zonă, ciori sunt în parc dinainte de 1990. Doar că erau mai puține. Problemele cauzate de prezența lor s-au acutizat, de la an la an.
Problema este că, momentan, nu înțelegem de unde vin acele ciori, de ce doar în perioada iunie - noiembrie. De ce nu își fac cuiburi în arborii din Cișmigiu”, a precizat Alexandru Oprița pentru Spotmedia.ro.
Iar PMB s-a angajat să finanțeze cu 500.000 de lei rezolvarea problemei.
ALPAB a făcut un caiet de sarcini, prin care anunța că vrea o echipă formată din biolog, ornitolog (specialist în păsări – n.red.) și expert în impactul asupra mediului ca să studieze comportamentul păsărilor nedorite. Și să înțeleagă, înainte de toate, de ce vin ciorile, în fiecare după-amiaza, în Cișmigiu, în perioada iunie-noiembrie.
Apoi, în baza concluziilor, să formuleze un raport. Și să propună măsuri pentru alungarea ciorilor, fără rănirea lor.
ALPAB a precizat – la solicitarea Spotmedia.ro – că eliminarea sau vătămarea de orice fel a ciorilor este ilegală, potrivit Art. 33 alin (2) din OUG 57/2007:
„Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată, deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură, culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale, perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie”.
Proiectul propus de Inițiativa Civică Cișmigiu, pe care ALPAB trebuia să-l implementeze, a eșuat.
În iulie 2022, fostul director general al ALPAB, Corina Bega, a declarat, într-un interviu acordat Spotmedia.ro, că anulase deja, în Sicap, o primă procedura de selecție a experților, din cauză că nimeni nu s-a înscris.
„Nu ne-am oprit acolo. Ne-am îndreptat și către Asociația Ornitologică. Am luat contact și cu mediul academic. Și chiar vrem să găsim un răspuns. (...)
Studiul va mai dura. Este un proiect pe care noi îl estimăm – așa cum a fost și bugetat – pentru 2 ani de zile. Din care cel puțin un an de zile (de la atribuirea contractului printr-o procedură de achiziție care încă nu s-a lansat – n.red.) va fi studiul comportamentului ciorilor, pentru ca apoi să se găsească soluția și să fie și implementată”, spune atunci Corina Bega.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări integral AICI interviul acordat de Corina Bega pentru Spotmedia.ro
Am identificat, în Sicap, încă un anunț al ALPAP pentru selecția de experți care să implementeze „Ciorile din Grădina Cișmigiu/Vecini cu aripi”, lansat pe 17 februarie 2023. Îl puteți consulta AICI. Nici această selecție nu a avut succes.
Tot la solicitarea Spotmedia.ro, ALPAB a precizat că – în ciuda eșecurilor – și-a tot trecut în bugetul anual banii necesari pentru a plăti studiul și întocmirea planului de măsuri împotriva ciorilor:
„ALPAB a inclus în Programul investițiilor publice (începând cu anul 2022 până în prezent) Studiul privind combaterea efectelor produse de păsările din Parcul Cișmigiu - Ciorile din Grădina Cișmigiu / Vecini cu aripi”.
Administrația nu a menționat, însă, că ar mai avea de gând să lanseze vreo procedură de achiziție pentru studierea comportamentului ciorilor.
Ciori atacate cu lumini, cu ulii și cu sunete
În afara proiectului „Ciorile/Vecini cu aripi”, ALPAB a transmis, în repetate rânduri, la solicitarea Spotmedia.ro, în ultimii 2 ani, că încearcă să scape de ciori.
„Am constatat că la unul dintre punctele comerciale din zonă e o lumină, un fel de laser care se aprinde noaptea și în zona aia sunt mult mai puține ciori (...)
O altă inițiativă a fost să renovăm Foișorul, unde în urmă cu ani venea fanfara militară și cânta. Și cred că și fanfara militară, dacă ar cânta acolo, n-ar fi chiar pe placul ciorilor (....)”, a mai precizat Corina Bega pentru Spotmedia.ro, în iulie 2022.
N-a mers cu fanfara. Ciorile au umplut de mizerie și zona Foișorului, și locul de joacă din apropiere, reamenajat și inaugurat în toamna anului 2023.
ALPAB a încercat și cu ulii, aduși de Asociația Accipiter-Șoimărit și protejarea păsărilor de pradă din România. Inițial, ALPAB a anunțat că soluția funcționează. Dar pe termen lung, colaborarea nu a continuat, iar ALPAB a renunțat la soluția păsărilor de pradă.
Alte soluții testate: lumini și sunete care să sperie păsările.
„S-au montat în arbori dispozitive «Solar bird ultrasound» - difuzoare cu stație care emit sunete pentru îndepărtarea corvidelor, precum și aparate electronice sonice de mare putere tip laser OP etc care, din păcate, nu au avut un rezultat benefic.
Cea mai recentă încercare de alungare a ciorilor din Parcul Cișmigiu a fost anul acesta când firma Mira Smart SRL, în ianuarie 2024, a propus și realizat o demonstrație cu echipamente și dispozitive de repelling (cu ultrasunete – n.red.) pentru îndepărtarea coloniilor de păsări care a durat până în luna aprilie 2024, însă fără rezultat.”, a mai transmis ALPAB, la solicitarea Spotmedia.ro.
Ce urmează
„ALPAB continuă să caute/identifice soluții vizibile/noi experimente pentru îndepărtarea ciorilor din Grădina Cișmigiu”, a transmis instituția, la solicitarea Spotmedia.ro.
Cu alte cuvinte, la acest moment, ALPAB nu mai știe ce să facă pentru a scăpa de ciori.
Alexandru Oprița, community organizer la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, a precizat că așteptările comunității de la administrația locală nu s-au diminuat.
„Ne-am săturat să vedem soluții aplicate empiric, nedocumentat. Și considerăm că este nevoie de alcătuirea unui colectiv de specialiști care să studieze fenomenul și să înțeleagă cauza problemelor.
Nu vorbim doar despre postarea unui anunț în Sicap. Avem nevoie de cineva care să creadă că avem nevoie, într-adevăr, de acest studiu.
Poate că vorbim aici despre nevoia unui proiect mai amplu. Dar parte din banii de la inițiativa de bugetare participativă pe care am câștigat noi ar putea fi folosiți pentru un astfel de proiect.
Poate că ar fi momentul să punem într-o balanță cost-beneficiu realizarea unui astfel de studiu cu cheltuielile necesare pentru curățarea mizeriei pe care o fac ciorile.
Asta, ca să nu mai vorbim despre disconfortul oamenilor. La care se adaugă distrugerea iremediabilă a patrimoniului parcului. Arborii, spre exemplu, au de suferit din cauza prezenței atât de multor ciori”, a mai spus Alexandru Oprița.
Dacă se vor comporta ca în fiecare an, ciorile vor părăsi parcul în luna noiembrie. Așa că ALPAB are puțin timp să se gândească la modul în care trebuie să abordeze problema.
Vom urmări, pas cu pas, alocarea banilor PMB pentru 2025 și inițiativele pentru Parcul Cișmigiu. Și vă vom ține la curent.