Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) contestă măsura propusă de Ministerul Sănătăţii care prevede suspendarea exporturilor pentru unele antibiotice şi antitermice.
În weekend, Alexandru Rafila a explicat că pe 3 ianuarie a trimis Comisiei Europene, spre avizare, un ordin de ministru prin care se interzice, pentru o perioadă limitată (6 luni), exportul anumitor medicamente cu privire la care ar exista risc de penurie în România.
Însă distribuitorii de medicamente arată care este situaţia reală cu substanţele vizate de acest ordin de interdicţie la export.
"Din analiza noastră a Canamed (Catalogul Naţional al preţurilor medicamentelor), reiese faptul că:
- 5 dintre cele 13 substanţe active nu se exportă,
- pentru alte două substanţe active din listă nu este aprobat un preţ, implicit nu se pot comercializa în România sau exporta,
- pentru restul de antibiotice/cefalosporine din listă există cel puţin 70 de preparate comerciale disponibile în România, dintre care doar 3 au fost exportate anterior acestei crize, fără a afecta disponibilitatea acestora din România.
- preparatele pe bază de ibuprofen şi paracetamol nu se exportă intracomunitar din România, dimpotrivă, unele se importă paralel".
Potrivit sursei citate, în general, "nu se poate vorbi despre o criză a medicamentelor atât timp cât pentru o anumită substanţă activă există alternative generice disponibile în număr mare în piaţă".
Distribuitorii de medicamente consideră că tratatul UE, care permite restricţiile la export, "nu aduce nici o rezolvare a cauzelor de bază" menţionate de către Ministerul Sănătăţii.
"ADEM consideră că măsura de suspendare a exportului este redundantă şi nejustificată, creând turbulenţe inutile în Piaţa Unică.
Nu înţelegem măsura, nu înţelegem de ce se propun pentru suspendare la export medicamente care nu se exportă, nu suntem de acord cu măsura şi solicităm clarificări pe această cale", afirmă ADEM.
În plus, distribuitorii susţin că interdicţia la export nu rezolvă problemele "deja cunoscute" care provoacă "penurii şi care ţin de producători" şi bugete alocate medicamentelor, precum: motivele de fabricaţie, cererea şi consumul ridicate, întârzierile sau indisponibilitatea materiilor prime necesare formelor de ambalare, a substanţelor active şi în principal motivele comerciale cauzate de creşterea preţurilor utilităţilor pe fondul crizei energetice şi implicit a tuturor componentelor de pe întreg lanţul de fabricaţie.
"România se situează pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice, înregistrează un nivel extrem de ridicat al rezistenţei bacteriene, iar în ultimii zece ani nu s-a reuşit luarea unor măsuri care să limiteze consumul excesiv al antibioticelor, nici în ambulatoriu, nici în cadrul spitalelor.
Din România s-au retras şi se retrag în permanenţă medicamente generice, accesibile ca preţ pentru populaţia sărăcită deja din cauza inflaţiei foarte ridicate. Aceste aspecte reprezintă soluţii reale şi eficiente, în timp ce autorităţile sunt preocupate excesiv de suspendarea exportului, care nu ar reprezenta sub nici o formă un subiect dacă problemele fundamentale ale pieţei farma ar fi reglate", se mai arată în comunicatul ADEM.