De ce pică rar sărbătorile creștinilor, musulmanilor și evreilor în aceeași perioadă, ca în acest an

De ce pică rar sărbătorile creștinilor, musulmanilor și evreilor în aceeași perioadă, ca în acest an

Religiile monoteiste sunt în sărbătoare. Nu sărbătoresc împreună, dar sărbătoresc în acelaşi timp.

Vineri creştinii, cu excepţia ortodocşilor, au comemorat răstignirea lui Iisus Hristos şi în noaptea de sâmbătă spre duminică Învierea.

Evreii au celebrat miercuri ajunul sărbătorii Pesah, care aminteşte de exodul israeliţilor din Egipt şi sfârşitul sclaviei.

Musulmanii au o altă sărbătoare, sărbătoarea săptămânală, în cadrul lunii de post Ramadan, care a început pe 23 martie şi se va încheia pe 21 aprilie, şi care se tot intensifică pe parcurs.

Faptul că aceste sărbători cad în acelaşi timp este ieşit din comun, mai ales în privinţa apropierii Ramadanului islamic de postul creştinilor, respectiv de Pesah şi Paştele catolicilor şi protestanţilor. Fiindcă spre deosebire de calendarul creştin, determinat de mersul soarelui, care marchează lumea occidentală, calendarul musulman se orientează consecvent în funcţie de fazele lunii. 12 luni durează în calendarul după soare mai bine de 365 de zile, în schimb anul stabilit în funcţie de lună are doar 354 de zile. Astfel anul şi sărbătorile islamului `migrează" în răstimp de mai bine de trei decenii prin tot anul calendaristic stabilit după soare. 

ADVERTISING

„Fraţi întru omenie" 

Anul mai scurt oferă musulmanilor „şansa de a sărbători Ramadanul şi alte sărbători în anotimpuri diverse, în condiţii climatice diferite", a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Consiliului de Coordonare al Musulmanilor, Abdassamad El Yazidi. De asemenea, face ca sărbătorile musulmanilor să se suprapună în decursul timpului cu diverse sărbători creştine şi evreieşti.

„Aceasta ar trebui să ne amintească faptul că suntem fraţi cu toţii întru omenie şi că ar trebui să ne ridicăm împreună în favoarea binelui", a mai afirmat el. 

Pesah şi Paştele catolic şi protestant, în schimb, se sărbătoresc anul acesta unul după altul la începutul primăverii. Dar cad rar în acelaşi timp. În 2023 Pesah începe pe 6 aprilie, în Joia Mare a creştinilor de rit occidental. Iar „zilele sfinte" ale acestora durează din Joia Mare, 6 aprilie, până duminică, 9 aprilie, de la comemorarea Cinei Celei de Taină, ultima cină a lui Iisus Hristos împreună cu apostolii săi, până la celebrarea Învierii. Diferenţa constă în faptul că începând din anul 325, creştinii sărbătoresc Paştele în prima duminică de după luna plină de primăvară. Conform calendarului evreiesc, Pesah poate începe în schimb în orice zi a săptămânii. 

ADVERTISING

Ierusalimul în haine de sărbătoare 

În niciun loc din lume sărbătorile religiilor monoteiste nu sunt atât de strâns celebrate împreună ca la Ierusalim. Acolo se resimte în prezent, „într-o perioadă foarte intensă", cum cele trei religii „se pregătesc febril" de sărbători, a declarat pentru DW călugărul benedictin german Nikodemus Schnabel, care trăieşte de mulţi ani la marginea centrului vechi al Cetăţii Sfinte.

„Oraşul vibrează sub paşii diverşilor pelerini, da parcă ar exista după pandemie nevoia unei recuperări. Oamenii simt nevoia să sărbătorească pe străzi şi să se strângă laolaltă la praznice".

ADVERTISING

În cele din urmă, experienţa sărbătorilor care se suprapun uneşte religiile monoteiste, a mai explicat călugărul benedictin. Mai multe zile în şir centrul vechi al Ierusalimului este străbătut de creştinii care se roagă. Vineri dimineaţă musulmanii se duc să se roage la moscheea Al-Aqsa de pe Muntele Templului. Iar numeroşi evrei se duc în aceste zile să se roage la Zidul Plângerii, zidul de vest al Templului de altădată distrus. Date fiind tensiunile politice din Israel, aceste zile sunt şi o mare provocare pentru toate forţele de securitate din oraş.

Paştele Ortodox 

După acest sfârşit de săptămână sărbătoarea Peştelui nu se va încheia însă nici măcar la Ierusalim. Fiindcă pentru creştinii ortodocşi şi pentru unele Biserici răsăritene aflate în comuniune cu Vaticanul comemorarea morţii şi celebrarea Învierii Domnului au loc la sfârşitul săptămânii viitoare.

Aceasta fiindcă creştinii răsăriteni şi-au păstrat calendarul iulian şi nu l-au adoptat de cel gregorian, introdus în anul 1582 în timpul pontificatului Papei Grigorie al XIII-lea. De aceea pentru ortodocşi, începutul primăverii cade la altă dată în majoritatea anilor. 

Astfel, grecii, ruşii, românii, sârbii, bulgarii şi alţi creştini răsăriteni celebrează în acest an Paştele la o săptămână distanţă de creştinii occidentali.

Autor: Christoph Strack/Deutsche Welle


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇