Comisarul pentru Inovare Tehnologică, Administrare Electronică și Bună Guvernare la Primăria din Barcelona, Michael Donaldson, a explicat pentru SpotMedia.ro cum alege administrația locală din orașul catalan tehnologiile pe care să le folosească pentru a crește calitatea vieții locuitorilor.
Michael Donaldson (47 de ani) e licențiat în Drept, dar a absolvit și un master în management public. A lucrat ca director de planificare strategică și servicii centrale în administrațiile orașelor spaniole Rubi și Gava. Iar acum se ocupă de inovare la cea mai mare primărie din țară, adică aceea a Barcelonei.
De mai mulți ani, Barcelona ocupă locuri fruntașe în topul orașelor smart din întrega lume. În oraș sunt montate rețele vaste de senzori, care colectează informații diverse, de la cele legate de trafic auto și poluare, până la gradul de umplere a pubelelor de gunoi și aglomerație.
De asemenea, pentru a-și crea zone mai prietenoase cu pietonii, Barcelona a implementat un proiect spectaculos. Mai exact a creat zonele de superblocuri. Este vorba despre grupuri de scări de bloc fără parcări la sol, prin care mașinile mari n-au voie să circule deloc, iar cele mici nu pot depăși viteza de 20 de km/h.
Despre cum s-a transformat capitala Cataloniei într-un smartcity și despre cum își implică cetățenii în luarea deciziilor, Michael Donaldson a povestit într-un scurt interviu acordat SpotMedia.ro pe care vi-l vom oferi, în zilele următoare.
Totodată, Donaldson a adresat un mesaj primarilor din România cu ocazia Galei Regista 2022, în care a vorbit despre cum tehnologia poate fi vitală în creșterea nivelului vieții dintr-un oraș, dar numai dacă este folosită rațional, pentru a rezolva problemele oamenilor și pentru a le schimba mentalitățile.
Iată mesajul integral transmis de Michael Donaldson cu ocazia primei ediții a Galei Regista:
„E dificil să dai sfaturi, pentru că fiecare știe cel mai bine ce resurse și ce probleme are orașul lui.
Dar dacă ar fi să dau un sfat privind utilizarea digitalizării și a tehnologiei pentru a îmbunătăți calitatea vieții în orașele noastre, aș spune că cel mai important este să clarificați scopurile, provocările și modelul de oraș pentru care lucrăm.
Abia după ce am stabilit ce vrem să obținem și ce vrem să fie orașul nostru peste câțiva ani, în 3 ani sau 4 ani, m-aș uita pe piață să caut tehnologia care să mă ajute să îmi ating scopurile și să fac față provocărilor.
Și spun asta pentru că de multe ori – în condițiile în care este atât de multă tehnologie disponibilă (se spune că în ultimii 20 de ani am înregistrat la fel de multe perturbări tehnologice și digitale ca în tot restul istoriei omenirii) – ajungem să folosim o anumită tehnologie pentru că o folosește și orașul vecin, sau e utilizată la New York - Statele Unite sau la Londra.
De aceea, e important să ne definim bine scopurile, mai întâi, și să ne alegem tehnologia care ne poate fi nouă de folos pentru a ne îndeplini scopurile.
Să vă dau un exemplu de proiect mare de transformare din Barcelona. Și apoi o să mă refer și la un proiect mai mic.
Una dintre marile provocări ale Barcelonei, la acest moment – și sunt sigur că împărtășim asta cu toate administrațiile din România – este cum să luptăm împotriva schimbărilor climatice. Și cum să facem orașele mai sustenabile.
Odată ce am identificat acestă provocare, am început să schimbăm politicile de mobilitate. Am introdus mai multe piste de biciclete, ca factor motivațional, care să încurajeze pedalatul prin oraș.
Am înlocuit unele dintre autobuzele poluante în unele cu amprentă mai mică de carbon, ca să putem folosi mai mult transport în comun.
Dar ne-am dat seama că nu e de ajuns. Și că trebuie să schimbăm modul în care oamenii interacționau cu spațiul public, cu orașul, ca să putem schimba nu doar modul în care se deplasează zilnic dintr-un loc în altul, ci și mentalitatea lor.
De aceea, am lansat proiectul superblocurilor (zone în care s-au creat grupuri de câte 9 blocuri printre care mașinile nu au voie să circule – n.red.). Tocmai pentru ca să creăm niște cartiere pentru oameni, unde aceștia să fie feriți de accidente, dar și de poluare în aceste zone. Și să încurajăm mobilitatea oamenilor în zonă, să îi încurajăm să meargă spre serviciu, magazine sau restaurante.
Așa că nu e totul doar despre a face schimbări în oraș, ci și despre a face schimbări de mentalitate.
Vreau să vă împărtășesc un alt proiect împotriva schimbărilor climatice. Am instalat la sol – pe o mică parte din suprafața orașului nostru – un panou solar. E unul pe care oamenii pot să pășească (pentru că noi, de regulă, când vorbim despre panouri solare, ne gândim la cele de pe acoperișuri – n.red.).
Dar ni s-a părut important să aducem acest proiect la sol nu doar ca să vedem cât de multă energie am putea produce, ci și ca să sensibilizăm opinia publică.
V-am vorbit atât despre un proiect mare – cum sunt superblocurile – cât și despre un proiect mic, așa cum e panoul solar instalat la sol. Dar ambele proiecte au fost create cu scopul de a rezolva probleme cu care orașul nostru se confruntă.
Așa cum spuneam: e greu să vă dau sfaturi. Dar concluzia la care noi am ajuns e că trebuie să umanizăm tehnologia și să găsim modalitatea de a o folosi pentru orașele noastre.
Deci nu e vorba despre tehnologie de dragul tehnologiei, nu e despre tehnologie pentru date și nici despre tehnologie pentru infrastructură. Dimpotrivă, e despre ceea ce spuneam: odată ce ne-am definit nevoile, vom stabili ce tehnolgii vom folosi și cum”.
Despre Gala Regista 2022
Prima ediție a Galei Regista a avut loc în 20 ianuarie 2022 și a reunit primari și reprezentanți ai autorităților locale din toată România. Mesajul transmis la Gala Regista 2022: Împreună construim România digitală!
Vezi înregistrarea video a Galei Regista 2022
Gala Regista, un eveniment anual, își propune să fie locul unde sunt recunoscute meritele și sunt celebrați oamenii care aduc schimbarea în România prin digitalizare.
De asemenea, prin dezbaterile cu specialiști ai companiilor implicate în digitalizare, Gala Regista oferă un barometru al digitalizării sectorului public și a celui privat din Romania, dar și o perspectivă asupra oportunităților din domeniul digitalizării. La Gala din acest an au transmis un mesaj pentru autoritățile din România primari și reprezentanți ai autorităților locale din Viena, Dublin, Barcelona, Leuven, Tartu și Tallinn. De asemenea, președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a vorbit despre expriența proprie în digitalizare și oportunitățile din 2022 pentru autoritățile locale.
Dar, în primul rând, Gala Regista este despre oamenii care aduc schimbarea, care au înțeles cât de importantă este digitalizarea și, cu respect și responsabilitate, au pus pe primul plan interesul cetățenilor și dezvoltarea României.
În cadrul Galei au fost acordate 6 premii pentru instituțiile care au obținut cele mai bune performanțe în digitalizare în anul 2021.