Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR) pentru a discuta prioritizarea investițiilor din PNRR și reforma administrației publice locale.
Potrivit Liei Olguța Vasilescu, președinta AMR, din cele 30 de solicitări formulate de primari, doar una a rămas nerezolvată – modul de raportare a concedierilor la populația din recensământ, „care nu reflectă realitatea”.
În același timp, Bolojan a dat asigurări că proiectele mature, aflate în derulare și cu șanse reale de finalizare până în august 2026, vor primi finanțare prin PNRR.
PNRR: finanțare pentru proiectele mature
Bolojan a transmis primarilor că investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență vor continua „într-o manieră planificată”, cu accent pe proiectele care pot fi finalizate până la 31 august 2026.
„Investițiile din PNRR vor continua astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, așa cum România s-a angajat în dialogul cu Comisia Europeană”, a spus premierul.
Conform acestuia, după adoptarea ordonanței de urgență aflată în pregătire, ministerele vor prezenta lista proiectelor mature – adică acelea unde lucrările au început și au șanse reale să fie duse la capăt în termen. Celelalte proiecte vor fi transferate spre alte programe de finanțare, europene sau naționale.
Ce s-a convenit:
- proiectele aflate la un stadiu fizic de realizare de peste 30% vor fi continuate;
- în două săptămâni va apărea un memorandum pentru proiectele sub 30%, dar care au şanse să fie finalizate până la jumătatea anului viitor şi sunt esenţiale pentru comunităţi (şcoli, blocuri, spitale etc.);
- pentru acestea se va realiza o analiză de prioritizare la nivelul fiecărui minister responsabil;
- municipalităţile vor putea continua lucrările din bugete proprii, urmând să fie suportate ulterior din economiile PNRR sau alte fonduri de stat/europene (ex. Fondul Social pentru Climă);
- se redeschide competiţia între primării pe principiul „primul venit, primul servit".
Reforma administrației locale
Un alt subiect central al discuțiilor a fost reforma administrației publice locale, care include măsuri privind descentralizarea unor decizii (precum autorizarea jocurilor de noroc sau gestionarea resursei umane), reforma impozitului pe proprietate, preluarea asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități de către Ministerul Muncii și reducerea numărului de angajați din administrație.
La consultări au participat și vicepremierii Tánczos Barna și Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, secretarul de stat Marin Țole, precum și președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Ce rectificări la Pachetul pentru administraţia publică au fost agreate
- finanţarea posturilor transferate către administraţia publică locală până la decizia de păstrare sau desfiinţare;
- amenda pentru obstrucţionarea controlului se aplică persoanei vinovate, nu primarului/preşedintelui CJ;
- nu mai există obligaţia stabilirii de cote adiţionale la taxe, ci se stabileşte o marjă de 5% din bugetele locale pentru facilităţi fiscale;
- termenul pentru transmiterea procesului-verbal de contravenţie va fi de 6 luni, nu de 3 ani;
- finanţarea asistenţilor personali va fi asigurată până la preluarea de către AJPIS (01.01.2026);
- acolo unde există serviciu de evidenţa populaţiei şi poliţie locală, se poate modifica numărul de posturi prin HCL, cu respectarea plafonului maxim;
- termenele de reorganizare se vor modifica pentru a putea fi aplicate;
- funcţionarii publici vor fi evaluaţi în scris o dată la patru ani pentru verificarea cunoaşterii legislaţiei actualizate
Poziția AMR: o solicitare nerezolvată
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și președinta AMR, a declarat după întâlnire că din cele 30 de solicitări formulate de asociație, doar una a rămas nerezolvată: modul de raportare a concedierilor din administrație la populația înregistrată la recensământ.
„Se va raporta totul la recensământ, ceea ce nu este corect deloc, pentru că știm cum s-a făcut în pandemie. La Craiova, de exemplu, am primit doar 400 de tablete pentru a recenza 300.000 de locuitori. Rezultatele acelui recensământ nu au legătură cu realitatea”, a spus Vasilescu.
Ea a avertizat că unele municipii ar putea pierde „100 sau 200 de posturi” dacă reducerea de personal se va calcula strict pe baza datelor recensământului, și nu pe cele mai recente date ale INS sau ale Direcțiilor de Evidență a Populației.