Pe zi ce trece, administrația Firea e tot mai departe de a le rezolva problema zecilor de mii de bucureșteni care rămân fără apă caldă, în toiul verii.
În loc să facă rost de bani și de oameni cu care să lucreze la repararea și înlocuirea conductelor care pocnesc, primarul mută resursele de la o firmă la alta, irosind timpul. Și totul, pe nervii și banii bucureștenilor.
Luni, pe 13 iulie, nu erau raportate nici avarii și nici reparații programate la rețeaua de termoficare a Capitalei (prin care ajunge apa caldă la circa 500.000 de locuințe din oraș).
Înseamnă asta că toți bucureștenii aveau apă caldă după pofta inimii? Nici vorbă! Locatarii din peste 1.400 de blocuri – în care se aflau în medie, după calculele SpotMedia.ro, cel puțin 35.000 de apartamente - primeau apă caldă ”sub parametri”.
Asta înseamnă că apa de la robinet – a cărei temperatură trebuia să depășească 50 de grade Celsius – era abia dezmorțită sau chiar rece.
Din păcate, e o problemă comună în Capitală, cu care oamenii, resemnați, aproape că au ajuns să se obișnuiască.
De ce se întâmplă asta? E foarte simplu! Din cauză că vreme de zeci de ani Guvernul și Primăria Capitalei au preferat să cheltuiască banii publici pe orice altceva decât pe întreținerea și modernizarea sistemului îmbătrânit de termoficare din București.
Iată cum funcționează sistemul, pe scurt. Centralele ELCEN livrează apă fierbinte prin conducte groase – numite magistrale tur - spre cele peste 1.000 de puncte termice din oraș.
Această apă trece, în punctele termice, prin dispozitive numite schimbătoare de căldură. În schimbătoare, apa de la ELCEN înfierbântă apa din alte țevi, care ajunge la robinetele noastre.
Apoi, apa sosită în punctele termice prin conductele magistrale tur se întoarce la centralele care au livrat-o, prin conducte la fel de groase numite magistrale de retur.
Când aceste magistrale de tur sau retur crapă, mii de litri de apă opărită curg în pământ, în fiecare oră. Iar muncitorii trebuie să izoleze spărtura din țeavă și să devieze fluxul de apă opărită prin alte conducte.
Dar oricât de prompt ar interveni, tot trec uneori zile întregi până când bucureștenii alimentați de conducta spartă să mai aibă apă suficient de caldă.
Acest sistem uriaș de conducte s-a construit până pe la jumătatea anilor 1980. Așa că, după Revoluție, Primăria Capitalei ar fi trebui să repare și să înlocuiască țevile prea vechi. Dar n-a făcut-o, din cauză că sistemul administrat de RADET încă rezista. Iar primarii nu riscau să piardă voturi dând banii pe ceva ce nu se vedea.
Din păcate, acum sistemul nu mai ține. Conductele crapă des și sunt tot mai greu de reparat. Iar soluțiile problemei nu mai sunt chiar la îndemână.
Ce a promis și cât a făcut Gabriela Firea pentru termoficare
În programul de campanie, în 2016, Gabriela Firea scria că ”nu există o viziune reală și coerentă la nivelul energiei urbane”.
Tot atunci, Firea spunea că în ultimul deceniu, PMB dăduse subvenții de 1 miliard de lei către bucureșteni, deși doar jumătate din respectiva sumă era suficientă pentru ”recalibrarea și modernizarea sistemului”.
Și tot Gabriela Firea propunea construcția de noi centrale electrice de producție a agentului termic (ca ELCEN sa nu mai aibă monopol), dar și regândirea sistemului de conducte de distribuție. Suna bine!
Din păcate, Firea n-a dus la capăt aproape nimic din ce a promis atunci. A început să facă unele lucruri, dar s-a întors din drum și a tras de timp. Și continuă să facă la fel acum, în al 12-lea ceas, când mii de bucureșteni rămân fără apă caldă și nu știu dacă la iarnă vor mai avea sau nu căldură!
Uite compania, nu e compania. Ori e una, ori sunt două!
Iată ce oportunități a avut Gabriela Firea să rezolve problemele și cum le-a ratat.
La numai câteva luni de la alegerea Gabrielei Firea în funcția de primar, RADET – deja împovărată cu datorii de peste 3,7 miliarde de lei către ELCEN și alți creditori - a intrat în insolvență. Imediat a făcut la fel și ELCEN (al cărui principal acționar e Guvernul). Companiile au început să se judece pe datorii.
Investițiile majore erau blocate. Din insolvență, RADET nu se putea împrumuta ușor și nici nu putea accesa fonduri europene. Așa că Gabriela Firea a venit cu o idee bună: crearea unei companii care să preia activitatea RADET și să poată accesa credite și bani europeni.
Din păcate, în 2017, Gabriela Firea a înființat greșit acea companie numită Energetica SA.
Iar în toamna lui 2018, Curtea de Apel a decis: compania fusese înființată ilegal, cu prea puține voturi în Consiliul General.
Între timp, însă, compania - care primise la început un capital social de 300 de milioane de lei - își cumpărase utilaje, își angajase oameni și se apucase de treabă. Lucra la instalațiile Arenei Naționale și ale mai multor spitale din subordinea PMB. Și deja începuse să înlocuiască conducte vechi de termoficare. Deschisese un șantier și pregătea încă două.
La acel moment, Firea putea cere desființarea companiei și reînființarea ei în condiții de legalitate. Dar n-a făcut-o. A preferat să continue lupta în instanță. Și a pierdut în februarie 2019, când Curtea de Apel a dat decizia definitivă: Energetica SA fusese înființată ilegal.
A fost încă un moment în care Gabriela Firea putea cere reînființarea corectă a societății. Dar n-a făcut-o nici de această dată. În schimb, a propus divizarea companiei ilegale în altele două.
Prima, Termoenergetica SA, urma să preia activitatea RADET. Iar a doua, Energetica Servicii SA, urma să se ocupe de investiții în sistemul de termoficare.
Consiliul General a votat divizarea. Iar în primăvara lui 2019, s-au înființat Termoenergetica SA și Energetica Servicii SA.
O vreme, companiile n-au avut mare activitate. RADET (în insolvență) a continuat să dea căldură și apă caldă în București. Administratorul special al Regiei, Alexandru Burghiu, a fost numit și director general la Termoenergetica.
Iar Energetica SA (deși fusese declarată ilegală) și-a văzut de lucrări, avându-l ca președinte de CA pe city managerul Sorin Chiriță (un apropiat al Gabrielei Firea).
În toamna lui 2019, însă, RADET a intrat în faliment. Iar Termoenergetica a fost nevoită să intre brusc în pâine. Își cumpărase doar hârtie și tonner și avea câțiva angajați cu jumătate de normă. Dar trebuia să preia distribuția agentului termic în București, în prag de iarnă.
A făcut-o cu greu, după ce, la inițiativa Gabrielei Firea, Consiliul General i-a dat delegare să preia serviciul public de termoficare al Capitalei.
Dacă și Energetica Servicii SA urma să preia lucrările de investiții în reabilitarea sistemului de conducte, atunci Energetica SA (firma mamă, declarată ilegală de Curtea de Apel București) putea să dispară.
Numai că, între timp, Gabriela Firea s-a răzgândit încă o dată. Nu mai vrea două companii pentru termoficare, ci a decis, din nou, că mai bine ar fi să aibă una singură.
În consecință, cere Consiliului General să voteze, miercuri, pe 15 iulie, începerea procedurilor de fuziune între Termoenegetica SA și Energetica Servicii SA (care încă nu și-a terminat procesul de desprindere din firma mamă, ilegala Energetica SA).
Toți oamenii Gabrielei Firea, dar nicio soluție certă pentru termoficare
De ce tot acest joc de-a alba-neagra cu firmele de termoficare? Ei bine, în proiectul propus de Gabriela Firea se menționează și mizele. Termoenergetica SA va absorbi Energetica Servicii SA și îi va lua utilajele și specialiștii. În plus, va căpăta mai multă putere de negociere cu băncile.
Mai mult, se vor reduce costurile de funcționare și se va eficientiza activitatea. Curios este că, până la acest moment, nici PMB și nici Gabriela Firea n-au spus că la Energetica SA sau la Energetica Servicii SA ar avea costuri prea mari de funcționare sau probleme de eficiență.
De fapt, potrivit surselor SpotMedia.ro, parte dintre salariații fostei RADET au plecat la Energetica SA pentru că salariile sunt mai mari.
Merită menționat și că ambele companii sunt conduse de apropiați ai Gabrielei Firea. Alexandru Burghiu este finul de cununie al primarului general. Iar directorul Energetica Servicii SA este Tania Haritonovici, despre care presa a scris că este o prietenă apropiată a Gabrielei Firea.
Tot Haritonovici a fost cea care preluat conducerea RADET după pronunțarea falimentului și după ce Alexandru Burghiu plecase deja din fruntea regiei muribunde la conducerea Termoenergetica SA.
Pentru bucureșteni, e mai puțin important care dintre apropiații Gabrielei Firea va avea mai mulți oameni în subordine și mai multe utilaje la dispoziție. Ceea ce contează este să se repare și să se modernizeze sistemul. Și aici apare o serie de probleme.
Marile semne de întrebare pe care le ridică fuziunea
Potrivit art. 36 din Legea 51/2006, o societate care primește prin delegare de gestiune sarcina de a presta un serviciu public (inclusiv cel de termoficare - n.red) trebuie ”să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice” și ”să ia măsuri imediate pentru remedierea unor defecțiuni, deranjamente sau avarii apărute în funcționarea sistemelor de utilități publice și să limiteze durata intervențiilor”.
În lege nu scrie că societatea căreia i s-a delegat serviciul - respectiv Termoenergetica SA - poate face și investiții. Cu alte cuvinte - falimentara RADET considera că dacă înlocuiește o țeavă spartă cu una nouă, neizolată, repară rețeaua de conducte.
Dar dacă în locul țevii sparte punea una nouă, preizolată, învelită într-o manta cu senzori, atunci nu repara rețeaua, ci făcea o investiție în modernizarea ei.
Poate oare să mai facă Termoenergetica SA astfel de lucrări acum? Sau le va mai putea face după fuziunea cu Energetica Servicii SA? L-am rugat pe directorul general al Termoenergetica SA, Alexandru Burghiu, să ne lămurească aceste aspecte. Acesta a primit întrebările SpotMedia.ro, dar nu a dorit să răspundă până la momentul publicării acestui text.
Merită menționat și că, deși există de un an, Energetica Servicii SA încă nu s-a desprins de Energetica SA. Deci procesele de divizare durează. Iar în aceste condiții, nu ne rămâne decât să ne întrebăm: cât va dura fuziunea dorită acum de Firea? De vreme ce e nevoie de analiză și de un alt vot în Consiliul General, e limpede că de azi pe mâine nu se va face...
Din informațiile SpotMedia.ro, situația societăților va trebui clarificată inclusiv pentru accesarea celor peste 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană, necesari pentru înlocuirea conductelor uzate.
Apoi, nu e clar dacă Termoenergetica SA va putea cheltui banii pentru a face investiții cu oamenii și utilajele sale (inclusiv cele luate de la Energetica Servicii SA, prin fuziune) sau dacă va trebui să piardă ani organizând licitații.
Și mai e o problemă: Termoenergetica SA are la acest moment probleme financiare. Nu și-a mai achitat facturile către ELCEN din februarie. Are de plată peste 421 de milioane de lei și deja datorează penalități de întârziere (plătite din banii bucureștenilor). Fuziunea va aduce și cealaltă companie, încă sănătoasă financiar, sub aceeași umbrelă.
Una peste alta, chiar dacă ar da ceva putere financiară Termoenergetica SA, fuziunea propusă de Gabriela Firea riscă să creeze și o mulțime de probleme și întârzieri în modernizarea rețelei îmbătrânite de conducte.
Și din păcate - în condițiile în care informațiile din proiectul de hotărâre care demarează fuziunea sunt sumare - acțiunea lasă impresia că se fac și se desfac societăți conduse de apropiații Gabrielei Firea, în loc să se lucreze la rețea, astfel încât să aibă și bucureșteanul apă caldă fără întrerupere.