Temperatura corpului uman pare să scadă. De ce 37°C nu mai este un reper universal

Temperatura corpului uman pare să scadă. De ce 37°C nu mai este un reper universal
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Oamenii de astăzi par să aibă, în medie, o temperatură corporală mai mică decât generațiile de acum un secol și jumătate. Mai multe studii au identificat această tendință, însă cercetătorii încă discută care ar putea fi explicațiile.

Rezultatele, scrie BBC, pun sub semnul întrebării folosirea rigidă a temperaturii de 37°C drept reper universal. Temperatura normală diferă între persoane și se modifică inclusiv pe parcursul aceleiași zile.

Valoarea de 37°C a devenit celebră datorită medicului german Carl Wunderlich. În secolul al XIX-lea, acesta încerca să clarifice dacă febra reprezenta o boală în sine sau un simptom al unei alte afecțiuni.

Într-o perioadă în care termometrele nu erau folosite în mod obișnuit, Wunderlich a adunat, timp de 15 ani, peste un milion de măsurători ale temperaturii la axilă, de la aproximativ 25.000 de pacienți. Pe baza lor, a stabilit o medie de 37°C pentru adulții sănătoși.

ADVERTISING

Amploarea cercetării a făcut ca această valoare să dobândească un statut aparte în medicină, explică Philip Mackowiak, istoric medical și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Maryland.

Wunderlich observase însă și că temperatura nu este constantă: diferă în funcție de vârstă, sex și momentul zilei.

Cercetările ulterioare au ridicat o întrebare suplimentară: s-a schimbat și media temperaturii corporale de la o generație la alta?

O echipă coordonată de Julie Parsonnet, specialistă în boli infecțioase la Universitatea Stanford, a analizat aproape 677.000 de măsurători de la aproximativ 189.000 de persoane din Statele Unite. Datele proveneau din trei perioade istorice, începând cu înregistrări ale veteranilor Războiului Civil american și terminând cu măsurători din 2017.

Studiul, publicat în 2020 în revista eLife, a identificat o scădere progresivă a temperaturii medii. Bărbații născuți la începutul secolului al XIX-lea aveau, potrivit estimărilor cercetătorilor, temperaturi cu aproximativ 0,59°C mai mari decât cei din generațiile recente analizate. Tendința s-a menținut după ajustarea datelor pentru factori precum vârsta și dimensiunile corpului.

ADVERTISING

„Noua valoare normală pentru adulți pare mai apropiată de 36,39°C”, spune Parsonnet, citată de BBC.

Această estimare nu reprezintă însă un nou standard valabil pentru toată lumea. De exemplu, o altă cercetare a echipei, publicată în 2023 în JAMA Internal Medicine, a identificat o temperatură orală medie de 36,64°C și variații importante între persoane.

Scăderea nu a fost observată doar în societățile industrializate. În comunitatea indigenă Tsimane, din Amazonia boliviană, temperatura medie era de aproximativ 37°C la începutul anilor 2000. Până în 2018, aceasta coborâse spre 36,5°C, într-o perioadă de schimbări sociale și sanitare rapide. Cercetarea asupra populației Tsimane arată însă că infecțiile și factorii de stil de viață analizați nu explică integral scăderea observată.

Una dintre ipotezele principale este că organismul consumă mai puțină energie pentru a lupta permanent cu infecțiile și inflamația.

ADVERTISING

„Oamenii nu trăiau la fel de sănătos cum trăim noi astăzi. Aveau adesea numeroase probleme: tuberculoză, îngrijire dentară foarte precară, dizenterie, febră reumatică și osteomielită”, explică Parsonnet.

Activitatea sistemului imunitar consumă energie și contribuie la producerea căldurii. Îmbunătățirea sănătății populației ar putea, astfel, să explice o parte din diferențele dintre generații.

În cazul comunității Tsimane, vaccinarea și condițiile sanitare mai bune au contribuit la reducerea unor riscuri, spune Adrian Jaeggi, antropolog biologic la Universitatea din Zürich. Toaletele și purtarea încălțămintei sunt mai răspândite decât în trecut, ceea ce limitează inclusiv anumite infecții parazitare contractate prin contactul cu solul contaminat.

O altă explicație posibilă este controlul mai bun al temperaturii din locuințe. Încălzirea și aerul condiționat reduc efortul organismului de a-și menține temperatura într-un mediu prea rece sau prea cald.

„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-un climat ideal, în ceea ce se numește o zonă de neutralitate termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura”, spune Parsonnet.

Există însă și o explicație care ține de măsurători. Mackowiak povestește că a examinat unul dintre termometrele de sticlă ale lui Wunderlich și a constatat că indica temperaturi cu aproximativ 2°C mai mari decât instrumentele moderne.

Termometrele de atunci erau voluminoase, iar măsurarea putea dura 15–20 de minute. În plus, Wunderlich măsura temperatura la axilă, în timp ce multe cercetări moderne folosesc măsurători orale. Valorile obținute în locuri diferite ale corpului nu sunt direct comparabile.

Parsonnet consideră totuși că diferențele dintre instrumente nu pot explica întreaga tendință. Echipa sa a identificat scăderi și în interiorul acelorași seturi de date, precum și între două grupuri moderne, pentru care termometrele ar fi trebuit să fie calibrate similar.

„Pentru că am comparat persoane născute în ani diferiți, dar măsurate în același timp, și persoane născute în același an, dar măsurate în momente diferite, putem separa efectul instrumentului de cel al vârstei și al anului nașterii”, explică cercetătoarea.

Pentru interpretarea unei temperaturi individuale contează mai mulți factori:

  • Vârsta - persoanele în vârstă tind să aibă temperaturi mai mici.
  • Sexul - în studiile discutate de BBC, femeile tind să aibă temperaturi ușor mai ridicate decât bărbații.
  • Ora - temperatura urmează un ritm circadian, cu valori mai mici spre dimineață și mai mari după-amiaza. Un studiu citat de BBC a identificat un minim între orele 03:00 și 05:00 și un maxim între 16:00 și 18:00.
  • Înălțimea și greutatea - cercetările au identificat asocieri între o înălțime mai mare și temperaturi mai mici, respectiv între o greutate mai mare și temperaturi ușor mai ridicate.

Cunoașterea temperaturii obișnuite a propriei persoane poate fi utilă, dar specialiștii avertizează împotriva interpretării rigide a unei singure valori.

„Este important să nu luăm aceste praguri prea strict, pentru că ele nu reprezintă granițe precise. Nimeni nu ar susține că 36,99°C este radical diferit de 37,01°C”, spune Jaeggi.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google