După ce aleșii s-au concentrat mai mult pe alegerile din partide și au refuzat sub orice formă să transmită mesaje care ar putea leza în vreun fel poporul alcătuit predominant din sceptici, România apelează la oamenii lui Dumnezeu într-o ultimă încercare de a-și convinge populația să accepte vaccinul în prag de val 4.
Campania de vaccinare a României a început cu dreptul, fiind printre țările cu cea mai rapidă rată de inoculare în prima parte a anului 2021, dar care s-a risipit rapid, observă jurnaliștii POLITICO, într-o amplă analiză a acestui fenomen.
Cele mai recente date din luna august arată că doar 25% din populație este complet vaccinată, în timp ce programările pentru prima doză au scăzut aproape de zero.
Zonele rurale, în special, au rămas în urmă, iar autoritățile nu pot sta cu mâna în sân privind eșecul
De teama unui nou val mortal care ar putea aduce țara înapoi în situația din iarna trecută, politicienii își îndreaptă acum atenția către Biserica Ortodoxă Română, cerându-i ajutor.
Dar propovăduitorii Cuvântului lui Dumnezeu nu au fost până acum nici în car nici în căruță, când a venit vorba despre vaccinare. Mai mulți prelați de rang înalt chiar au promovat fără reținere scepticismul și teoriile conspirației.
Între timp, patriarhul Daniel refuză să discute opțiunea sa de a nu se vaccina, în ciuda celor 70 de ani pe care îi are și a faptului că unii din colegii săi au și murit de Covid. Purtătorul său de cuvânt afirma săptămâna trecută că patriarhul s-ar fi consultat cu medicul său și că ”Patriarhia va anunța public în cazul în care va decide să se vaccineze”.
Pelerinii care merg de Sfânta Maria la Mănăstirea Nicula se vor putea şi vaccina acolo
Biserica, influencer de decenii întregi
Viceprim-ministrul Dan Barna s-a întâlnit luni cu patriarhul BOR pentru a discuta rolul clericilor în campaniea de vaccinare și susține că înaltul prelat ar fi fost ”mult mai deschis” decât ar fi crezut, judecând după modul în care este perceput public.
Dar rezultatul întâlnirii este încă incert, a afirmat Barna într-un interviu pentru POLITICO.
”Există o anumită componentă a societății care este foarte atentă la mesajele Bisericii și, de aceea, îmi doresc ca Biserica să fie activă în această campanie”, a afirmat Barna.
Această primă întâlnire a avut ca scop apropierea celor două instituții în perspectiva transmiterii unui mesaj comun convingător, a explicat Barna care, deși nu s-a arătat neapărat mulțumit de rezultat, susține că ”îi dă speranțe” că Biserica va încuraja vaccinarea.
”În perspectiva unui nedorit - dar foarte posibil - val patru, eu sper că Biserica își va aduce o contribuție mai consistentă și mai vizibilă”, a spus el.
Afirmațiile sale scot la iveală o realitate pur românească: Biserica se bucură de ani de zile de o încredere mai mare decât oricare altă instituție, fapt confirmat inclusiv de sondajele de opinie.
”Biserica ar fi putut fi un partener puternic”, spune și Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca.
”Într-o mulțime de localități rurale preotul este influencer-ul local, cel care ar fi putut convinge comunități întregi”, explică el.
Doar că Biserica permite un grad înalt de independență preoților săi, iar conducerea a fost reticientă în a impune un anumit mesaj privind vaccinarea.
”Biserica ar fi putut avea o influență majoră în schimbarea cifrelor din rata de vaccinare, dar a ales să se închidă într-un colț și să nu-și impună autoritatea la nivelul clericilor. Iar această poziție neutră în privința vaccinării este, practic, echivalentă cu poziția anti-vaccin”, spune și Claudiu Crăciun, lector la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA.
Pas cu pas spre eșec
Chiar modul în care am dat startul campaniei de vaccinare a contribuit la căderea dramatică a României dintr-o poziție fruntașă pe penultimul loc din UE, crede Răzvan Cherecheș.
Spre deosebire de alte țări care au prioritizat imunizarea în funcție de vârstă și categoria de risc, România a deschis rapid oferta de vaccinare pentru întreaga populație.
Chiar dacă asta a însemnat că oricine a vrut a putut să se vaccineze, entuziasmul s-a risipit rapid, pentru că foarte mulți au refuzat vaccinarea, spune Răzvan Cherecheș.
În majoritatea țărilor, în schimb, timpul de așteptare a fost mai mare pentru toate grupele de vârstă, iar entuziasmul a crescut pe măsură.
În România scepticii reprezintă aproximativ 59% din populație, potrivit unui sondaj derulat de Eurofound în luna mai. Rata de acceptare a scăzut atât de tare încât autoritățile au decis să vândă peste 1 milion de doze Danemarcei și alte un milion Irlandei, dar și să închidă multe centre de vaccinare.
Acest eșec este cu atât mai notabil având în vedere că, de-a lungul istoriei, România a organizat cu succes o serie de campanii importante de vaccinare.
În anii '70, de exemplu, autoritățile române au pus în aplicare o campanie complexă de vaccinare împotriva poliomielitei, ca parte a unui efort global de a eradica boala, reamintește Claudiu Crăciun, de la SNSPA.
De atunci până acum, însă, statul s-a retras din serviciile publice, acțiune compensată parțial de activitatea caritabilă a Bisericii, explică el.
Politica, deasupra interesului public
Ca în mai toată Europa, de altfel, pandemia și semnul întrebării care planează asupra vaccinării se suprapun cu mizele politice.
În România, competiția pentru șefia PNL, între premierul Cîțu și Ludovic Orban, în paralel cu competiția de la conducerea USR-PLUS dintre Dan Barna și Dacian Cioloș, numai bine nu au făcut campaniei de vaccinare.
Toate aceste certuri i-au făcut pe politicieni să fie rezervați în formularea oricărui mesaj care s-ar putea dovedi nepopular.
”Singurul lor interes este să nu-i supere pe oameni, iar interesul propriu al politicianului va fi mereu deasupra interesului de a proteja populația”, spune Răzvan Cherecheș.
Chiar și Barna recunoaște că faptul că se află în prag de alegeri a afectat munca Guvernului.
”La sfârșitul lunii septembrie, vom avea o concluzie și sper să ne putem concentra mai mult pe reforme, multe din ele fiind abandonate în așteptarea rezultatelor electorale atât pentru noi, cât și pentru PNL”, a spus Barna.
Rămâne însă de aflat dacă acest termen este suficient de aproape pentru a preveni un nou vârf de infectări.
Citește și:
