Mărirea și decăderea AstraZeneca. Povestea celui mai ieftin vaccin care ar fi putut salva țările sărace din pandemie

Mărirea și decăderea AstraZeneca. Povestea celui mai ieftin vaccin care ar fi putut salva țările sărace din pandemie

Vaccinul Oxford/AstraZeneca, așteptat inițial cu sufletul la gură de o lume întreagă, este pe punctul de a deveni un vaccin de mâna a doua. Și nu pentru că nu ar fi bun. Ci pentru că nu mai poate fi văzut ca ”bun”.

A fost gândit să fie ușor de folosit, să nu necesite condiții speciale de depozitare și să fie ieftin - pentru că dezvoltatorii săi au insistat să fie vândut fără profit, notează POLITICO.

Dar, deși a primit rapid undă verde în UK și UE, SUA nu l-au aprobat niciodată.

Multe țări europene dar și Canada și Australia au renunțat să-l mai administreze tinerilor din cauza îngrijorărilor privind posibilitatea apariției unor cheaguri de sânge. Doar Marea Britanie a insistat să semneze noi contracte.

Drept consecință, AstraZeneca a devenit oaia neagră a vaccinurilor.

Iar asta are implicații dincolo de țările înstărite, cu efecte devastatoare în țările mai sărace, care rămân în continuare fără rezerve de vaccinuri.

O șansă pentru cercetători

Adam John Ritchie, manager de proiect la Jenner Institute de la Oxford, muncește de ani de zile pentru a produce vaccinuri pentru un dolar-doi/doza pentru tot mapamondul.

Pandemia însăși a reprezentat o ocazie uriașă pentru el și colegii lui de la Oxford, care au început să lucreze cu gigantul farma britanico-suedez AstraZeneca pentru a dezvolta unul dintre primele vaccinuri anti-coronavirus din lume.

Dar, mai bine de un an mai târziu, Ritchie vorbește despre ”neșansa” vaccinului cu ambiții de ”soluție salvatoare”.

”Sunt distrus”, spune el. ”Colegii sunt afectați, suntem cu toții afectați”, afirmă cu ochii în lacrimi cercetătorul pentru POLITICO.

Un amestec toxic de greșeli și decizii politice

Lupta dintre UE și UK, restricțiile de administrare, o strategie eșuată de comunicare și o promisiune de livrare mai mare decât capacitatea de producție - toate acestea au subminat șansa acestui vaccin.

Unul dintre momentele care au afectat cel mai puternic imaginea Oxford/AstraZeneca a fost când președintele francez Emmanuel Macron a discreditat puternic vaccinul numindu-l ”cvasi-ineficient”.

Chiar și cancelarul german Angela Merkel și premierul Italian Mario Draghi - care chiar s-au lăudat că s-au vaccinat cu Oxford/AstraZeneca pentru a da un capital de încredere vaccinului - au optat pentru un vaccin ARN mesager la rapel.

”Mesajele amestecate, chiar incorecte, venite de la politicieni i-au făcut pe oameni să ezite mai mult decât ar fi trebuit”, spune cercetătorul.

Răsturnari și întorsături de situație

Totul a mers prost pentru vaccinul menit să facă numai bine. Încă de la început, o greșeală din faza de testare a ridicat semne de întrebare cu privire la integritatea datelor sale de eficacitate, iar numărul mic de vârstnici incluși în testare a determinat unele țări să limiteze utilizarea sa la nivelul populației vârstnice.

Apoi, compania nu a reușit să livreze la timp vaccinurile către aproape niciun contractant, fapt care a supărat mai ales UE, care deja dăduse startul campaniei masive de vaccinare.

Bruxelles-ul chiar a dat compania în judecată acuzând-o că livrează cu prioritate către Marea Britanie, ceea ce ar fi încălcat clauzele contractuale.

În tot acest timp, au crescut îngrijorările privind siguranța vaccinului după ce au apărut semne ale unui eventual risc deosebit de rar de formare a unor cheaguri de sânge.

Chiar dacă Agenția Europeană a Medicamentului a optat către o abordare mai nuanțată, refuzând să interzică utilizarea acestuia, multe țări din UE au ales calea opusă, blocând administrarea vaccinului către tineri.

Nu în ultimul rând, multe țări se tem că vaccinul este mai puțin eficient împotriva noilor variante, mai ales a variantei Beta - identificate inițial în Africa de Sud.

În lumina acestor informații, Africa de Sud chiar a decis să nu utilizeze vaccinul și a ales să vândă dozele sale către alte națiuni africane.

Astfel, toate acestea au știrbit imaginea vaccinului chiar în momentul în care Europa începea să doneze dozele sale nefolosite țărilor emergente, spun experții.

Vaccinul Oxford/AstraZeneca este un vaccin fantastic doar că nu este văzut astfel.

Walter Ricciardi, profesor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Roma

Africa, victima colaterală a conflictului

În plus, toate aceste evoluții au pus frână vaccinării în țările sărace din Africa, afectată deja de veștile că fabrica AstraZeneca din India nu le mai poate asigura dozele promise în cadrul COVAX, din cauza crizei cu care se confrunta țara.

Pentru a livra, totuși, doze către Africa, AstraZeneca a promis că va folosi dozele direct de la fabrica producătorului, dar nu a reușit să se țină de cuvânt.

Iar toate aceste bâlbâieli au dus la neînțelegeri. Spre exemplu, într-una dintre țările africane, autoritățile anunțaseră public că urmează să primească o tranșă de AstraZeneca. Dar când au apărut problemele de aprovizionare, țara s-a reorientat către alt vaccin pe care putea să îl obțină prin programul COVAX.

La nivel de comunitate, însă, a apărut un semn de îndoială. Oamenii s-au întrebat: ”Asta înseamnă că e o problemă cu AstraZeneca?”.

Un alt pas în spate a fost făcut când publicațiile africane au titrat că țările UE nu au de gând să recunoască versiunea Oxford/AstraZeneca produsă în fabrica din India.

”Oamenii au început să se întrebe dacă li se dă un vaccin inferior”, afirmă Peter Waiswa, profesor de sănătate publică la Makerere University School of Public Health din Uganda, care punctează însă că rețeta este identică.

În ciuda temerilor, la valul din luna mai oamenii s-au îmbulzit, efectiv, la vaccinare. Iar acum încă își mai așteaptă rapelul, întrucât Uganda nu a primit mai mult de o treime din dozele pe care le aștepta. Deocamdată, se bazează pe donațiile primite de la Franța.

Livrările sporadice adâncesc problemele privind ritmul de vaccinare în Africa, în condițiile în care abia 1 procent din întreaga Africa este vaccinat complet. Iar restul trebuie convinși de eficacitatea și siguranța vaccinului, chiar dacă existența sa este în continuare o raritate.

Cine e de vină

Toți actorii poartă partea lor de vină în această derulare de evenimente.

Oficialii UE și diplomații arată cu degetul către AstraZeneca, acuzând-o că a promis prea mult și a comunicat prost. Un oficial al Comisiei Europene chiar a sugerat că au murit oameni în UE din cauza problemelor de livrare ale AstraZeneca.

”Oxford/AstraZeneca nu e un vaccin de mâna a doua ca eficacitate, ci un partener de mâna a doua din punct de vedere comercial”

Guido Rasi, fost director la Agenția Europeană a Medicamentului

Dar și UE e acuzată că are partea sa de vină. Ca fost consilier al guvernului Italian, Walter Ricciardi, profesor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Roma, acuză țările UE că au luat decizii bazate mai mult pe emoții decât pe informații științifice.

Oameni de știință și politicieni deopotrivă spun, mai voalat, că Brexit-ul ar fi de vină pentru toate aceste decizii.

Eșecul AstraZeneca a fost analizat și de think thank-ul Chatham House, care a concluzionat, printre altele, că implicarea politicului a avut o contribuție importantă în discreditarea publică a serului britanico-suedez.

Ce părere au cercetătorii care au dezvoltat serul

În ceea ce îi privește, cercetătorii Oxford nu au renunțat la speranța de a dezvolta un vaccin și lucrează la o variantă de vaccin ce poate fi inhalat. Proiecte ca acestea îl motivează pe Ritchie să se ridice din pat în fiecare dimineață.

”Niciodată în viața mea nu voi mai avea ocazia să salvez milioane de vieți. Aceasta este singura noastră șansă să facem așa ceva. Dar am obosit”, recunoaște cercetătorul Oxford.

El este supărat și crede că AstraZeneca a fost folosit ca un țap ispășitor și mai consideră că decizia UE de a da în judecată compania este lipsită de moralitate, având în vedere că Oxford produce majoritatea vaccinurilor pentru lumea întreagă.

Cercetătorul se arată dezamăgit că singurul producător care produce vaccinul fără profit a fost călcat în picioare de atâtea ori. El reamintește că niciun alt producător nu s-a mai oferit să facă un vaccin atât de ieftin și că Pfizer a cerut fonduri de la guvernul american pentru a livra doze în COVAX.

El subliniază clar că nu reprezintă AstraZeneca și nici nu ia decizii în numele companiei, dar dacă ar face-o nu ar mai intra vreodată într-o astfel de înțelegere.

”Cine s-ar mai înhăma vreodată să-și asume livrarea unui vaccin fără profit?”, se întreabă el.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇