Pot să iau în calcul demisia, dacă certificatul Covid nu va fi adoptat rapid prin angajarea răspunderii Guvernului. Am o răspundere profesională și morală pentru cetățenii României. Dacă se va repeta exercițiul de imagine politică din vară, în mod evident ar fi o soluție onorabilă, afirmă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Alexandru Rafila a explicat de ce e vitală adoptarea rapidă a certificatului și care sunt principiile acestuia: “Schema completă de vaccinare pentru certificat va fi două doze sau o doză Johnson. Booster-ul e vaccinare suplimentară.”
Ministrul a vorbit despre noi vaccinuri, dar și despre efectele adverse ale medicamentelor antivirale: “dacă o femeie însărcinată ia Favipiravir, efectele sunt foarte toxice. Informații false care leagă vaccinarea de fertilitate au succes, dar cele care se referă la efectele serioase ale antiviralelor sunt neglijate.”
Alexandru Rafila a detaliat pregătirile pe care le face pentru Valul 5 Covid, inclusiv în privința medicamentelor antivirale. Cele mai mari probleme privesc starea spitalelor: “Inspecția Sanitară de Stat a evaluat starea instalațiilor electrice din aproape 300 de spitale și acolo stăm foarte, foarte prost. În câteva zeci de spitale construite între 1890 și 1950 instalațiile sunt prea puțin revizuite”.
Ministrul Rafila a dat și detalii surprinzatoare privind PNRR: “Lipsa de transparență în realizarea proiectului e ciudată”.
Certificatul verde stârnește tensiuni foarte mari. Va mai fi sau nu adoptat și prin ce procedură va fi adoptat?
Am elaborat un proiect de lege privind utilizarea certificatului în cazul unei agravări a situației epidemiologice. Este ceea ce numim alertare precoce. Certificatul ar urma să intre în vigoare în trei săptămâni de la prima creștere a numărului de cazuri. În vară, creșterea a început pe 5 iulie și certificatul ar fi intrat în vigoare la 1 august.
Sesizarea unei creșteri care să ducă la un val pandemic care să poată pune în pericol sistemul de sănătate și să se soldeze cu foarte multe victime impune introducerea certificatului. Renunțarea intervine când apare scăderea și incidența este sub 1%.
Am discutat exploratoriu și cu Coaliția pentru Dezvoltarea României, care îi reunește pe cei care produc 50% din PIB. Pregătirea angajatorilor pentru utilizarea instrumentului se realizează. Pentru 30 de zile lucrătoare oferim vouchere pentru testare, timp în care angajatorii se pot adapta, pot recurge și la telemuncă.
Certificatul reduce mult riscul de transmitere, dar trebuie să intre rapid în vigoare, înainte de posibila creștere a numărului de cazuri.
Din punctul meu de vedere, procedura aplicabilă este asumarea răspunderii Guvernului. PSD sprijină soluția, rămâne de văzut dacă și-o vor asuma partenerii noștri de coaliție.
Dacă vom tergiversa lucrurile, vom ajunge ca certificatul verde să fie aprobat foarte târziu și efectele lui vor fi minime.
Premierul dorește angajarea răspunderii?
Nu știu care va fi decizia politică în interiorul PNL. Dacă nu vom avea la dispoziție instrumentul aplicabil în perioada de criză, vom avea o problemă. Eu am făcut tot ce am putut, în ciuda criticilor.
E o soluție echilibrată cu grad mai mare de acceptabilitate într-o țară unde vaccinarea nu depășește cu mult 40%.
Dacă nu va fi acceptată angajarea răspunderii Guvernului, deci rămânem fără certificat verde în ianuarie, luați în calcul să demisionați?
E o întrebare foarte bună. Pot să fac acest lucru, pentru că am o răspundere profesională și morală pentru cetățenii României. Și dacă se va tergiversa și repeta exercițiul de imagine politică din vară, în mod evident, ar fi o soluție onorabilă.
Îl cunosc pe dl premier Ciucă, este un om serios și responsabil și un bun interlocutor pentru găsirea unei soluții de rezolvare rapidă a acestei situații.
De ce numai la noi certificatul verde nu va fi continuu, ci doar după o creștere susținută? Prevenția cea mai bună nu e pe timp de “pace”?
Scopul certificatului a evoluat de la un instrument care avea ca țintă împiedicarea transmiterii boli către împiedicarea suprasolicitării sistemului de sănătate. Persoanele vaccinate fac forme ușoare. Noi avem 16 cazuri de îmbolnăvire în România cu Omicron, toate cu excepția unei persoane sunt vaccinate și formele sunt ușoare, chiar asimptomatice.
Vaccinul, chiar dacă nu oferă protecție împotriva îmbolnăvirii, oferă protecție împotriva formelor grave și a decesului.
Am văzut că, la nivel european, certificatul care permite circulația în UE își pierde valabilitatea după 9 luni de la vaccinarea cu schema completă și este prelungit prin administrarea unei doze booster.
Așteptăm și adaptarea vaccinului la noile variante circulante. Ideea administrării unui vaccin este de a oferi protecție specifică, cât mai bună. Ceea ce este esențial și pentru creșterea încrederii în vaccin.
Introducerea secvențială a certificatului ar preveni blocarea sistemului sanitar și ar oferi suficient timp de convingere și informare pentru oameni, cu ajutorul unei campanii de informare profesioniste.
Ce înseamnă "așteptăm"? Ar fi mai bine ca booster-ul să fie făcut cu un vaccin updatat?
Eu așa l-aș face. Specificitatea răspunsului imun este una dintre cheile legate de calificarea unui vaccin ca eficient.
Dar imunitatea colectivă, trecerea prin boală, chiar dacă variantele sunt puțin diferite, duce la rezistența în comunitate, diferită față de primul an al pandemiei.
Ce înseamnă schema completă de vaccinare pentru certificatul verde în România?
Două doze sau o doză Johnson. Booster e vaccinare suplimentară.
Cât va fi valabilă această vaccinare în plan intern? Tot 9 luni, ca în cazul certificatului european pentru circulație?
Nu am luat în discuție acest lucru. Scopul nostru trebuie să fie creșterea acoperirii vaccinale.
Vă întreb inclusiv pentru că toate certificatele emise până acum și care vor fi emise, indiferent de data vaccinării, vor expira în iunie.
Deocamdată încercăm să facem acest act normativ și pregătirea pentru viitorul val pandemic, restul deciziilor de sănătate publică vor rezulta în urma unei dezbateri tehnice.
Multă lume uită de posibilitatea aplicării unor măsuri. Vedeți ce s-a întâmplat la frontieră în acest weekend, o demonstrație privind felul în care unii concetățeni se comportă în țările unde lucrează și complet diferit când ajung în România.
(Detalii despre vouchere de vaccinare la min 20 video)
Există capacitate de testare pentru milioane de oameni la două zile?
Nu ştiu dacă vor fi milioane. Nu toți se duc fizic la muncă, există categorii care nu au nevoie de certificat.
Dar poate vor la mall.
Eu sper să-l folosească pentru a merge la lucru, nu pentru mall. Va fi un voucher valoric care va putea fi folosit de maximum 15 ori.
Deci va exista capacitate?
Să dea Dumnezeu să existe dorință! Testarea va fi utilă și ca să prinzi rând la vaccinare.
Adică?
Dacă un milion doresc să se vaccineze în prima zi a certificatului, nu ar fi posibil. Trebuie o planificare a vaccinării și până se vaccinează, persoanele pot beneficia de certificat în baza testării.
Va exista și certificatul provizoriu, după prima doză?
Da. El rămâne valabil dacă persoana se vaccinează complet în maximum 42 de zile de la prima doză.
Azi media săptămânală e de aproximativ 700 de cazuri. Dacă mâine începe creșterea, la ce număr de cazuri ar intra certificatul?
La 1.575 de cazuri.
La nivel național?
Dacă vrem efecte, nu se poate decât la nivel național, pentru că lumea circulă.
Ați spus că avem cazuri ușoare Omicron. Pentru că sunt vaccinați sau pentru că Omicron dă forme ușoare?
Este o dezbatere încă netranșată științific (detalii la min 25 din video). Ce ne interesează cel mai mult e cum evoluează la persoanele vârstnice sau care au comorbidități.
Aici suntem descoperiți și nu avem cum să umplem rapid golul: persoanele vârstnice din România sunt vaccinate într-o proporție cu mult mai mică decât media națională.
Apelul meu e să ne vaccinăm persoanele vârstnice din familie sau măcar să ne testăm când ne întâlnim cu ele.
Cum vă propuneți să relansați vaccinarea?
În două moduri e posibil. Unul e legat de apariția unui vaccin care să fie produs cu tehnologie oarecum tradițională. Există unul în procedură avansată de autorizare. Și sunt convins că mulți dintre cei care au ezitat în fața tehnologiei care presupune inginerie genetică ar putea opta pentru acel vaccin.
Un alt mod este apariția unor vaccinuri customizate, adică adaptate tipului de tulpină circulantă. Plus pachetul de informații. O informare uniformă și profesionistă poate genera încredere în vaccinare și alte măsuri, precum utilizarea măștii, care e și mai importantă în cazul acestei tulpini extrem de transmisibile.
Înțeleg că nu sunteți foarte optimist privind relansarea pe termen scurt.
Sunt convins că odată cu adoptarea legii privind certificatul se va mări numărul de doritori. Nu cred că multă lume va vrea să se testeze la două zile. E preferabilă vaccinarea, mai ales că la milioane de doze administrate în România nu am avut niciun efect advers care să amenințe viața.
Lumea se teme de efecte adverse pe termen lung.
Hai să vorbim de efectele adverse pe termen scurt ale antiviralelor. Sunt serioase. De exemplu, dacă o femeie însărcinată ia Favipiravir, efectele sunt foarte toxice. Informații false care leagă vaccinarea de fertilitate au succes, dar cele care se referă la efectele serioase ale antiviralelor sunt neglijate.
Vi se reproșează că ați acceptat relaxări importante în această perioadă, deși vine valul 5. Și în aceste condiții de relaxare vor veni în țară oameni despre care remarcați chiar dvs cum se comportă și care spun deschis că nu vor respecta carantina. Nu e prea mare relaxarea?
Nu a fost decizia Ministerului Sănătății.
A fost mai degrabă o raționalizare a modului de aplicare a unor masuri. Nu doar magazinele alimentare și farmaciile sunt de strictă necesitate, lista a fost extinsă cu condiția purtării măștii și a respectării unui număr de persoane. Plus prelungirea cu o oră a programului de funcționare a unor instituții sau unități de alimentație publică.
Plus petreceri.
De Crăciun și Revelion. Lucrurile acestea se cam petreceau oricum, dar într-o formă mascată. Să stea 20 de persoane într-un apartament de bloc e mai periculos decât să stea în spații amenajate în condiții de distanțare.
Sunt țări europene în care totul a fost interzis. Ultima e UK. Nu suntem prea liniștiți?
Nu. Ei au ajuns în situația în care noi ar trebui să introducem certificatul Covid. Noi suntem pe trend descendent, R este 0.83 stabil. Trebuie să fim precauți, să înțelegem că respectarea regulilor o facem pentru noi, pentru familie, pentru societate, pentru locuri de muncă.
Mi s-a părut șocant modul în care colegii de la DSP au fost tratați în punctele de frontieră de persoane venite nevaccinate din țări cu transmitere ridicată și s-au și lăudat că nu respectă legea. Ar trebui să ne dea de gândit de ce ne comportăm diferit în străinătate și aici nu respectăm legea.
Cum pregătiți valul 5 și mă refer în primul rând la zona ATI și antivirale?
Sunt mai multe. Am lucrat la pregătirea sistemului de medicină ambulatorie pentru a testa, la extinderea capacității de testare la nivelul medicului de familie cu mecanism simplu de decontare.
Le vom oferi pachetul de informații privind evaluarea și tratamentul în ambulatoriu al pacienților infectați. Vom avea elaborate și trimise spre informare profesională criteriile de internare în spitale, ca să nu ajungem la internarea abuzivă a unor pacienți cu forme ușoare, iar pacienții cu forme grave să nu mai aibă loc în spital.
Deci pregătim prespitalul, care înseamnă testare - evaluare. Iar la nivelul spitalelor am avut o ședință cu toate DSP-urile și cu INSP pentru a examina capacitatea spitalelor de a primi pacienți Covid și non Covid.
Pregătim un procent din paturile de spital, am propus 20%, în cazul apariției unui nou val Covid, cu o flexibilizare a acestui număr de paturi până spre 30%.
Și crearea unui mecanism județean de coordonare a activității medicale, astfel încât și pacienții nonCovid să poată beneficia de asistență medicală. Mortalitatea a fost provocată și de lipsa accesului la servicii medicale.
Inspecția Sanitară de Stat a evaluat starea instalațiilor electrice din aproape 300 de spitale și acolo stăm foarte, foarte prost. În câteva zeci de spitale construite între 1890 și 1950, instalațiile sunt prea puțin revizuite. Lucrăm cu managerii să îi ajutăm, pentru că riscurile trebuie să scadă, siguranța pacientului trebuie să crească.
Și antivirale?
Am avut contacte cu două companii privind antivirale inovative aflate în procedură avansată de autorizare la EMA și încercăm să securizăm prin acorduri bilaterale cantități suficiente pentru perioada următoare.
Ele se administrează în regim ambulatoriu pacienților care au factori de risc să facă infecții complicate. Vor exista în farmacii și spitale.
Mai avem anticorpii monoclonali, eficienți pentru tulpina Delta, mai puțin eficienți pentru Omicron. Să vedem dacă vor exista produse adaptate acestei tulpini.
În privința Arbidol și Favipiravir, noi trebuie să respectăm legislația UE, adică trebuie să avem măcar un studiu care să arate beneficul utilizării medicamentului într-o boală.
Pentru Arbidol nu există studii privind eficacitatea în tratarea Covid, iar Favipiravir are un studiu care arată că scurtează boala cu 1-2 zile, dar nu are impact asupra complicațiilor și mortalității.
Încercăm să găsim o soluție pentru ca măcar unul dintre aceste două produse să se găsească în farmacii pe bază de prescripție medicală pentru formele mai ușoare de boală.
Antiviralele nu înlocuiesc vaccinul. Vaccinul previne formele grave și necesitatea folosirii antiviralelor care comportă riscuri serioase.
Spitalele vor avea stocuri de antivirale?
Au deja stocuri de Remdesivir, anticorpi monoclonali, Tocilizumab și Anakira. Ne preocupăm de o problemă apărută între timp cu anticoagulantele. Ea excede problema Covid.
În final, o întrebare care va deveni constantă în interviurile miniștrilor. Care este primul obiectiv al Ministerului Sănătății în PNRR și când trebuie îndeplinit?
Realizarea Agenției Naționale de Investiții în Sănătate, la finalul acestui an și primele luni ale anului 2022. Este o sarcină dificilă.
Azi am solicitat tuturor structurilor din Ministerul Sănătății o informare privind contribuția lor la PNRR. Din cele 22 de structuri, niciuna nu a participat la elaborarea PNRR. Numai una a avut câteva informații referitoare la PNRR.
Când a venit dl Cseke, el nu exista în Ministerul Sănătății. Lipsa de transparență în realizarea proiectului e ciudată. Noi acum încercăm să înțelegem ce a stat la baza fundamentării proiectului, cum au fost stabilite termenele, de ce au fost folosite anumite instrumente.
De exemplu, ai o listă de 49 de spitale, din care sunt eligibile doar 25. Cum au fost alese, care sunt criteriile? Inclusiv plasarea Agenției în subordinea ministerului, care nu are experiență cu asemenea investiții, e discutabilă.
Termenele scurte sunt împovărătoare. Nu ne plângem, gestionăm situația. Oamenii din Ministerul Sănătății se documentează acum.
Dar cine a făcut concret PNRR?
A fost în atribuțiile unui secretar de stat care a lucrat cu doi consilieri personali. E o lipsă de transparență greu de înțeles.