- Va fi un val cu un impact mai mare decât toate valurile anterioare. Asta înseamnă că va crește numărul de cazuri noi și vor crește și numărul cazurilor grave din ATI și numărul de decese.
- Începerea școlii în 3 ianuarie a fost o greșeală monumentală. În perioada sărbătorilor, oamenii au participat la petreceri, sunt o serie de focare, în nuclee de familie sau de prieteni. Or, în momentul în care școala a început, automat se accelerează masiv transmiterea intracomunitară.
- Am putea să renunțăm la incidență, care e o medie pe ultimele 14 zile, pentru că are o latență mult prea lungă, suntem în creștere exponențială. Ar putea fi introdusă rata de infectare la trei zile și am avea o măsurare mult mai bună.
- Dacă vaccinarea ar fi fost obligatorie, era OK să condiționezi dreptul la muncă, cu o măsură obligatorie. Dacă însă vaccinarea este opțională, nu are niciun sens certificatul verde la locul de muncă.
- Pe termen scurt, ce vom vedea în perioada următoare va fi creșterea fricii sociale, pentru că oamenii vor vedea creșterea numărului de cazuri din Terapie Intensivă, creșterea numărului de decese și asta va duce la o frică generală. Sentimentul acesta trebuie utilizat.
- În alte țări, deja se fac clinici de Covid lung. În România nu există niciun interes, la nivel de sistem. În perioada următoare vom vedea că sistemul de sănătate va fi asaltat de tot mai multe persoane care au simptome nesistematizate, pentru că nu au simptomatologie respiratorie, ci simptomatologie articulară, cerebrală, cognitivă, oftalmologică.
Dacă Omicron pare a nu copleși sistemele de sănătate din statele vestice, unde, deși cazurile au crescut exponențial, spitalizările și decesele nu sunt la cote alarmante, România nu beneficiază de aceleași premise și pentru noi acest val, care tocmai a început, va fi cel mai sever dintre toate, spune expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheş.
Ce înseamnă dublarea numărului de cazuri? E o poză de moment sau una de perspectivă?
Arată exact ceea ce anticipam, suntem în plină creștere. Nu se va întâmpla o dublare zilnică, e posibil ca aceasta să fie o raportare mai lentă din perioada sărbătorilor, dar e clar că suntem pe creștere.
Din acest moment, vom vedea o creștere susținută și pentru care, din nefericire, nu există suficiente metode de stăvilire în perioada următoare. Din nou se vor aglomera secțiile de Terapie Intensivă, inclusiv cele pentru copii, și din nou va crește numărul de morți.
În statele vestice, Omicron este mai puțin virulent, nu a produs o supraîncărcare a spitalelor. Are România aceleași condiții de plecare, încât să fie la fel?
Știm deja că vaccinarea protejează, în grade variabile, inclusiv pentru tulpina Omicron.
Cei care sunt vaccinați cu trei doze au o protecție mai mare, cei care sunt vaccinați cu două doze și au trecut și prin infecție iarăși au o protecție bună, cei care sunt vaccinați numai cu două doze iarăși au o protecție mai bună decât cei nevaccinați.
În România rata de vaccinare este extrem de scăzută, suntem cam la 40% și vaccinați cu trei doze avem și mai puțini.
Nu ne putem compara cu țările din Vest, pentru că acolo procentul populației vaccinate este foarte mare și acesta e motivul pentru care au număr mare de cazuri noi, dar număr mic de cazuri severe.
Noi avem un procent de populație nevaccinată foarte mare, nu știm câți au trecut prin infecția anterioară și oricum studiile arată că protecția dată de infecția anterioară este mult mai mică la tulpina Omicron. Deci suntem mai vulnerabili. Asta înseamnă că va crește numărul de cazuri noi și vor crește și numărul cazurilor grave din ATI și numărul de decese.
Va fi, din nefericire, un val cu un impact mai mare decât toate valurile anterioare.
E un val Omicron sau circulă încă și Delta și ce înseamnă să circule două tulpini în paralel?
Creșterea e datorată, în mare parte, lui Omicron, dar avem în continuare și Delta.
Omicronul e mai competitiv decât Delta și o înlocuiește repede. Diferențele nu sunt semnificative în ceea ce privește simptomele, raportat la populația generală. Chiar dacă simptomele sunt mai ușoare, Omicron compensează printr-o viteză mai mare de transmitere.
Ce face pagubă mai mare? Un virus care se transmite mai lent, are simptome severe sau unul care se transmite mai repede, dar are simptome ușoare?
Întotdeauna va câștiga cel cu transmitere mai mare, pentru că ajunge mai repede la populații vulnerabile. Or, în momentul de față, la nivel global, creșterea numărului de cazuri noi a depășit, ca unitate de timp, toate valurile anterioare.
Omicron e un monstru în ceea ce privește viteza de transmitere și se vede, probabil în luna martie tulpina Delta va fi complet înlăturată din populația de oameni.
E o preocupare mai mare pentru cazurile de copii, mai ales pentru cei care nu au încă acces la vaccin și, oricum, și pentru plus 5 ani, vaccinarea e la început. Cum stă România aici, au început școlile, mijloacele de transport sunt aglomerate, mai ales în orașele mari?
Începerea școlii în 3 ianuarie a fost o greșeală monumentală. Ar fi fost mult mai bine dacă ar fi fost o vacanță de încă o săptămână.
În perioada sărbătorilor, de Crăciun și Revelion, oamenii au participat la petreceri, în care nu s-a purtat mască, nu s-a păstrat distanțarea, ventilația a fost cum a fost. Și sunt o serie de focare, în nuclee de familie sau de prieteni.
Or, în momentul în care școala a început în 3 ianuarie, automat se accelerează masiv transmiterea intracomunitară, pentru că școala e ca un reactor în direcția asta.
În alte țări, de exemplu în Portugalia, a fost decisă o săptămână de lockdown imediat după Revelion. Scopul e să stingă infecțiile din grupurile mici din comunitate și să nu se transmită mai departe.
Ar fi fost nevoie să amânăm măcar o săptămână, dacă nu chiar două – putea fi o săptămână de vacanță și una de școală online – și abia apoi să deschidem școala față în față. În momentul în care se deschidea școala, automat ar fi crescut, dar cu măsuri de precauție, se putea menține o viteză mai scăzută.
Așa, în momentul de față, nu avem niciun fel de testare, pentru că testarea salivară făcută de părinți e o glumă. Simplul fapt că nu avem în momentul de față nicio evaluare dacă funcționează, cum funcționează, spune că Ministerul Educației este complet dezinteresat, a fost mai degrabă o măsură cosmetică.
Ce măsuri se mai pot lua acum, când valul deja e în creștere?
Am putea să renunțăm la rata de incidență, care e o medie pe ultimele 14 zile, pentru că are o latență mult prea lungă, suntem în creștere exponențială. Ar putea fi introdusă rata de incidență la trei zile și am avea o măsurare mult mai bună.
Apoi, noi nu avem nici în momentul de față un calendar clar, ce măsuri se iau în fiecare comunitate, în momentul în care rata de infectare depășește anumite niveluri. Noi avem doar discuții. E ridicol.
E ca și cum noi suntem în luna decembrie și încă nu am discutat ce măsuri se iau, ca să deszăpezim drumurile. Ar fi trebuit anunțate aceste măsuri clar.
În plus, ar trebui oferite măști gratuite tuturor elevilor și profesorilor, pentru că e foarte greu să le ceri să poarte mască, în condițiile în care trebuie să își finanțeze singuri măștile. Mai ales când sunt purtate mult și când se vorbește mult, cum e cazul profesorilor, masca se umezește și nu o mai poți utiliza, crește riscul de infecție.
În plus, nu prea se poartă masca, eu cred că ministrul Rafila nu a mai ieșit din clădirea ministerului. Masca e purtată relativ inconstant, sub nas, sub bărbie.
Noi suntem în momentul în care nu reușim să impunem purtarea măștii corespunzător, aici ar trebui insistat în perioada următoare. Ar trebui anunțate amenzi clare pentru cei care folosesc certificate verzi false, amenzi pentru purtarea necorespunzătoare a măștii, pentru afacerile care permit purtarea necorespunzătoare a măștii și așa mai departe. Avem măsurile, ele trebuie aplicate.
În ceea ce privește utilizarea certificatului verde la locul de muncă, e o dezbatere care durează de prea mult timp și asta scade încrederea populației în certificatul verde. Eu personal nu cred că utilizarea certificatului verde la locul de muncă, nediscriminatoriu, e un instrument bun, pentru că avem populație vulnerabilă pentru care mersul la muncă face diferența între viață și moarte.
În plus, mi se pare că e o măsură excesivă să restricționezi accesul la muncă exact pe o măsură anterioară care e opțională, adică vaccinarea. Dacă vaccinarea ar fi fost obligatorie, era ok să condiționezi dreptul la muncă cu o măsură obligatorie. Dacă însă vaccinarea este opțională, nu are niciun sens.
Ar fi trebuit să se impună vaccinarea obligatorie pentru personalul care interacționează zilnic cu foarte multe persoane: personalul medical, școlar, cel din structurile MAI. În momentul în care ai vaccinat populația esențială, s-ar fi creat un efect în lanț.
În condițiile în care ai medici care vorbesc tot felul de aiureli, care nu sunt bazate pe dovezi și nu există niciun fel de reacție din partea Colegiului Medicilor din România, o organizație pasivă, care nu a luat nicio măsură împotriva medicilor care fac afirmații fundamental false, asta afectează sănătatea oamenilor.
Cu vaccinarea obligatorie, îi excluzi pe cei care nu înțeleg cum funcționează dovezile științifice. Să am un medic de familie contra vaccinării, aș fi îngrijorat de orice alt tratament prescris de el, pentru că e evident că nu înțelege cum funcționează mecanismele biologice elementare.
Mai poate fi resuscitată vaccinarea? Aderența la știință se obține prin educație, în decenii.
Și încrederea în autorități la fel, e construită pe termen lung.
Pe termen scurt, ce vom vedea în perioada următoare va fi creșterea fricii sociale, pentru că oamenii vor vedea creșterea numărului de cazuri din Terapie Intensivă, creșterea numărului de decese și asta va duce la o frică generală.
Sentimentul acesta trebuie utilizat.
Trebuie să fie mai multe reportaje din secțiile de ATI, reportaje cu rudele celor care s-au infectat. Foarte important: împiedicarea accesului la canalele publice persoanelor care distribuie informații false, pentru câștig personal.
Avem o mulțime de indivizi de genul ăsta, care își expun opinia pe virusologie, pe epidemiologie, creatori de modă sau cântăreți. Ar trebui restricționat accesul lor sau să vorbească despre domeniul lor. Pentru că populația face greu distincția între cei care vorbesc și știu ce vorbesc și cei care folosesc un limbaj mai apropiat de cel familiar, dar informațiile pe care le oferă sunt false.
Una dintre temele majore la nivel internațional este acest Covid lung și ce înseamnă el pentru sistemele de sănătate. E o preocupare și pentru România?
Din nefericire, în acest moment, în România, sindromul Covid lung nu există ca preocupare a sistemului. Există medici care deja au cazuri. La nivel de sistem nu se poate remarca niciun fel de prioritizare și interes.
În alte țări, deja se fac clinici de Covid lung. Un procent mare, undeva la 50% din cei trecuți prin infecția Covid, chiar dacă au fost asimptomatici, pot să dezvolte simptome care pot dura dincolo de 6 luni.
OMS a catalogat sindromul de Covid lung la o listă de simptome, despre care nu se știe de ce apar și nu avem încă un tratament. Asta va pune o presiune extrem de mare, mai ales pe sistemele de sănătate care nu sunt performante și nu au capacitate mare, cum este cel din România.
În perioada următoare vom vedea că sistemul de sănătate va fi asaltat de tot mai multe persoane care au simptome nesistematizate, pentru că nu au simptomatologie respiratorie, ci simptomatologie articulară, cerebrală, cognitivă, oftalmologică. Merge în multe direcții. Și nu avem tratament.
Există studii, dar dezvoltarea de tratamente durează mult timp. Noi am avut noroc că dezvoltarea vaccinului a fost așa rapidă, pentru că am avut tehnologiile și am avut cercetările făcute pe epidemia SARS din 2002. Abia acum apare primul medicament de la Merk, durează.
Pe măsură ce crește numărul de cazuri, vom avea tot mai multe persoane cu Covid lung, care vor asalta sistemul de sănătate și nimic nu creează mai multă anxietate pentru pacient decât să aibă simptome pe care medicul nu reușește să le explice și să le trateze.
Sunt simptome diverse, nu știm cauza, nu avem un tratament și sindromul Covid lung apare în valuri. Ar trebui și în România să se aloce fonduri, să existe departamente care să înceapă să fie preocupate de sindromul Covid lung și să se pregătească pentru acest val, măcar la nivelul de îndrumare spre protocoale de tratament și care să urmărească în literatura științifică internațională cum se tratează în altă parte și să trimită informări spitalelor din țară.
La noi nu se întâmplă asta și e motivul pentru care există atâta dezorientare în sistemul medical.
Faptul că Omicron e mai puțin virulent înseamnă și că nu va da acest sindrom de Covid lung?
Nu avem niciun motiv să credem că nu va da Covid lung, pentru că Omicron e o mutație din tulpina Wuhan.