Danemarca se numără constant printre cele mai sănătoase țări din lume. Alimentația danezilor de astăzi nu este însă neapărat la fel de sănătoasă, fiind caracterizată, în multe cazuri, de un consum ridicat de zahăr, sare și alimente ultraprocesate.
Dacă ne întoarcem însă câteva generații în urmă, descoperim un model alimentar tradițional care ar putea avea beneficii importante pentru sănătate și longevitate, scrie The Conversation.
Pâinea de secară făcută în casă, heringul, legumele rădăcinoase și fructele de pădure se numără printre alimentele care au făcut parte din dieta nordică tradițională. Cercetările arată tot mai clar că un astfel de stil alimentar poate reduce riscul unor boli cronice și ar putea contribui la o viață mai lungă.
Deseori descrisă drept „dieta mediteraneană a nordului”, dieta nordică este predominant bazată pe alimente de origine vegetală și are la bază produse tradiționale din țările nordice.
Aceasta pune accent pe cereale integrale, precum secara și ovăzul, pește gras, precum somonul, heringul și macroul, legume rădăcinoase și varză, fructe nordice, precum merele și perele, dar și fructe de pădure, cum sunt afinele. Lactatele sunt consumate în cantități moderate, iar uleiul de rapiță este principala sursă de grăsimi.
Aceste alimente contribuie împreună la menținerea sănătății.
Secara, ovăzul și legumele furnizează o varietate de fibre alimentare, care contribuie la reglarea colesterolului, a glicemiei și a digestiei. Somonul, heringul, macroul și uleiul de rapiță furnizează grăsimi nesaturate benefice pentru inimă. Fructele și fructele de pădure conțin antioxidanți care pot contribui la reducerea inflamației. În ansamblu, dieta este de obicei săracă în zahăr și grăsimi saturate.
Ce spun studiile
O mare parte dintre dovezile privind dieta nordică provin din ceea ce cercetătorii numesc Healthy Nordic Food Index, un indice care evaluează în ce măsură alimentația de zi cu zi a unei persoane se apropie de modelul tradițional nordic.
Unul dintre primele studii care au folosit acest indice a urmărit 57.053 de danezi timp de 12 ani. Cercetătorii au constatat că bărbații care consumau cele mai multe alimente specifice dietei nordice aveau un risc cu 36% mai mic de deces decât cei care consumau cel mai puțin astfel de alimente.
Alte studii au asociat acest model alimentar cu un risc mai redus de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Cele mai solide dovezi privind beneficiile pentru sănătate provin însă dintr-un studiu realizat în Suedia, pe durata a 12 luni, într-o țară cu obiceiuri alimentare asemănătoare celor din Danemarca.
Participanții au fost încurajați să înlocuiască pâinea albă și pastele cu terci de ovăz și pâine de secară, untul cu ulei de rapiță și să consume mai multe produse locale, precum mere, fructe de pădure și varză, alături de pește gras, cum ar fi somonul și heringul.
După un an, persoanele care au urmat dieta nordică au prezentat îmbunătățiri privind mai mulți factori de risc pentru bolile cronice, comparativ cu cele care nu au adoptat acest model alimentar.
Au fost observate scăderi ale glicemiei și colesterolului, reducerea grăsimii din ficat și diminuarea nivelului inflamației. Toți acești factori pot contribui, în timp, la apariția bolilor de inimă, diabetului de tip 2 sau bolilor hepatice.
O dietă adaptată regiunii în care trăim
Dieta mediteraneană și cea nordică au multe lucruri în comun. De fapt, asemănările dintre ele sunt mai numeroase decât diferențele.
Ambele pun accent pe alimente de origine vegetală, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase. În ambele cazuri, alimentele ultraprocesate și carnea roșie sunt mai degrabă consumate ocazional decât incluse în mod obișnuit în alimentație.
Pentru persoanele care trăiesc în nordul Europei, inclusiv în Marea Britanie, un astfel de model alimentar poate fi și mai ușor de urmat decât dieta mediteraneană, deoarece multe dintre alimentele recomandate sunt produse local și sunt deja familiare.
În plus, pentru că se bazează în mare parte pe alimente cultivate sau pescuite în apropiere, și nu pe produse transportate de la distanțe mari, acest stil alimentar poate sprijini producția locală de alimente și ar putea avea, astfel, un impact mai redus asupra climei.
Cum putem adopta dieta nordică
Adoptarea unora dintre obiceiurile alimentare nordice ar putea aduce beneficii pentru sănătate, fără să fie nevoie să ne schimbăm complet dieta.
Putem începe prin a înlocui cerealele rafinate cu variante integrale, precum ovăzul și pâinea de secară, și să ajungem la aproximativ 90 de grame pe zi.
De asemenea, este recomandat să consumăm mai frecvent pește gras și să folosim uleiuri nesaturate în locul untului.
Leguminoasele, legumele rădăcinoase și produsele de sezon pot ocupa un loc mai important în mesele noastre, în timp ce alimentele ultraprocesate ar trebui consumate mai rar.
C.S.
