Un pansament inteligent, prevăzut cu microace și proiectat cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea schimba modul în care sunt tratate rănile cronice la persoanele cu diabet. Dispozitivul își schimbă forma odată ajuns la temperatura corpului, se fixează mai bine pe țesut și a accelerat vindecarea rănilor în studiile preclinice.
Rănile cronice sunt una dintre cele mai frecvente și mai grave complicații ale diabetului. Acestea se vindecă lent, se infectează ușor și, în cazurile severe, pot duce chiar la amputarea membrului afectat.
Spre deosebire de firele de sutură sau de adezivii medicali, noul pansament, conceput de oameni de știință de la Universitatea Hanyang din Coreea de Sud, nu doar apropie marginile rănii, ci se adaptează pe măsură ce procesul de vindecare evoluează, se arată într-un raport publicat de Advanced Materials.
Dispozitivul a fost inspirat de Drosera capensis, o plantă carnivoră care își prinde prada prin mișcarea frunzelor, scrie Medical Xpress. Folosind imprimarea 4D și algoritmi de inteligență artificială, cercetătorii au creat microace cu memorie de formă, care se curbează automat atunci când ating temperatura corpului, fixând mai bine pansamentul și apropiind marginile rănii.
Inteligența artificială a avut un rol esențial în proiectarea dispozitivului, analizând numeroase combinații de materiale și parametri de fabricație pentru a identifica varianta care oferă atât rezistență mecanică, cât și schimbarea rapidă a formei.
„Acest studiu depășește biomimetismul convențional prin utilizarea inteligenței artificiale pentru a transforma principiile inspirate din natură într-un dispozitiv biomedical funcțional. Elementul esențial nu este doar inspirația din natură, ci faptul că AI permite transformarea acestor principii biologice într-o tehnologie predictibilă, programabilă și relevantă pentru aplicațiile clinice în vindecarea rănilor”, a declarat coordonatorul studiului, Hyun-Do Jung.
Pansamentul nu are doar rol mecanic. Microacele conțin nanoparticule de ADN, eliberate treptat, care stimulează regenerarea țesuturilor, iar suprafața lor este acoperită cu zinc, cunoscut pentru proprietățile sale antibacteriene.
În experimentele de laborator, cercetătorii au observat că dispozitivul stimulează activitatea celulelor implicate în formarea vaselor de sânge și în refacerea țesuturilor. Totodată, acesta s-a dovedit eficient împotriva a două dintre bacteriile cel mai des implicate în infectarea rănilor: Escherichia coli și Staphylococcus aureus.
În testele preclinice, rănile tratate cu noul dispozitiv s-au închis mai repede și au prezentat o regenerare tisulară mai bună decât cele tratate prin metode convenționale.
Rezultatele provin însă exclusiv din studii preclinice, astfel că eficiența și siguranța tehnologiei vor trebui confirmate în studii clinice înainte ca aceasta să poată fi utilizată la pacienți.
Sediul Primăriei Capitalei nu are autorizație ISU. La nouă ani de la reabilitare, clădirea încă nu e recepționată
Când mai pot ajunge Denis Drăguș și Florinel Coman la FCSB
Flăcări imense la marginea Parisului, înainte de Ziua Franței: Arde o pădure emblematică (Video)
Cum a reușit o tânără să strângă 18.000 de lire în 7 luni. Secretul era în propriul dulap: „M-a trezit la realitate”
