Problemele bolnavilor de cancer din România: Bani sunt, cap să fie!

Problemele bolnavilor de cancer din România: Bani sunt, cap să fie!

Dr. Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic București, a vorbit despre problemele bolnavilor de cancer din România, în cadrul evenimentului online STOP Cancer, într-un dialog cu Nicu Ștefănuță, coordonator al grupului europarlamentar Renew Europe în cadrul Comisiei speciale de luptă împotriva cancerului BECA, discuție moderată de analistul Radu Magdin.

Evenimentul a fost transmis LIVE pe spotmedia.ro și am notat principalele declarații și idei desprinse din întâlnire:

Dr. Bogdan Tănase: Pandemia a fost o încercare pentru un sistem afectat de subfinanțare. Pandemia a însemnat o îngreunare a accesului pacienților la metodele de diagnostic și tratament de care dispune.

Multă lume a fost focusată exclusiv pe pandemie. Au fost multe spitale închise, multe secții transformate în suport COVID-19. Mulți profesioniști de alte specialități - gastro, pneumo, ATI - au fost ocupați cu susținerea luptei împotriva COVID-19.

Pentru noi a fost o supraîncărcare - nemaifuncționând foarte multe instituții de oncologie, a trebuit să preluăm bolnavii acestora.

Noi nu suntem o unitate de diagnostic, ci avem misiunea de a trata pacienți deja diagnosticați. La nivelul României, cred că a fost o îngreunare a accesului la metodele de diagnostic.

Așa stând lucrurile, trebuie spus că, deși am tratat procentual mai mulți bonavi ca de obicei, cred că per ansamblu au scăpat pacienți care vor pune ulterior o presiune pe sistemul de sănătate mai mare decât în mod normal.

Nicu Ștefănuță: Chiar înainte să intrăm în emisiune, Comisia în care lucrez a publicat acest raport privind o adevărată epidemie de cancer. Evident, termenul e folosit să arate urgența cu care trebuie să ne aplecăm pe această temă.

Există un val de pacienți care vin peste sistem din cauza unei subdiagnosticări în timpul pandemiei de COVID-19. Au putut fi identificați mai putini pacienți și asta vine cu un cost de sănătate publică întârziat, dar mai mare. Și atunci rata mortalitații crește, în condițiile pandemiei.

Este o temă foarte importantă pentru UE în mandatul acesta, se dedică foarte mulți bani pentru asta, dar cu toții ne lovim de problemele naționale.

Nevoile românesti: echipamente, clădiri, tratamente, acces la medicamente. Încercăm să dărâmăm acea Cortina de Fier din UE și să suplimentăm acolo unde e cazul cu bani și măsuri.

Registrul european al inegalității - arată unde există lipsuri, medicamente generice, adjuvanți, lucruri de bază. Să știe și UE unde o ducem rău și să cumpere niște rezerve de medicamente care lipsesc cel mai frecvent și noi să putem apela la ele când va fi cazul. Ăsta e planul: să luptăm împotriva inegalităților, să accesăm rezerve, să avem bani de cercetare.

Multe din cazurile pe care le avem în față au de-a face cu stilul de viață. Nu doar alcoolul și tabacul (suntem printre țările cu cea mai mare rată a folosinței tabacului). Trebuie să lucrăm în amonte și nu în aval. Și educația sexuală - e mult de lucrat - HPV are de-a face cu educația sexuală și se poate preveni cancerul de col.

Dr. Bogdan Tănase: Concret, o măsură pe care aș vedea-o aplicată imediat, poate fi legiferată în sensul acesta, este a unor centre comprehensive de oncologie. Noi nu prea avem, chiar nici Institiulul Oncologic nu are așa ceva. Actualmente se vorbeste de psihooncologie, de nutriție oncologică. Încercăm să construim și noi.

Un lucru care trebuie legiferat: deciziile să fie luate într-o ședință de evaluare terapeutică. În fiecare spital care îngrijește pacienți oncologici, aceste întâlniri să se țină cu câți mai mulți specialiști. E absolut necesară participarea anatomopatologului, radiolog, pneumolog, psiholog etc. De ce e necesar? O astfel de ședintă - pandemia ne-a demonstrat că poate fi și online - permite niște schimburi de opinii și cunoștințe care altfel nu se realizează.

Eu sunt chirurg, cunoștințele mele ele există, dar nu acoperă toate domeniile. Împreună se poate lua cea mai bună decizie pentru tratamentul respectiv. Nu mai putem accepta ”cine vede primul pacientul acela decide”, așa crește calitatea tratamentelor oncologie în România.

Controlul calității în oncologie. Atât în ceea ce privește chirurgia, radioterapia, auditul - un capitol la care România este deficitară. Fundamentat pe acestea, decizii referitoare la diverși furnizori de servicii pentru pacienții oncologici.

Nicu Ștefănuță: Dezbaterea publică e prea mult concentrată pe PNRR. Uităm că exista un Program Național de Sănătate - are parte de acțiuni, renovare de secții întregi. Suntem într-o triadă a oportunității - PNRR, bugetul clasic, programul național de sănătate și fondurile europene extra (ex: 1,25 miliarde prin Programul European de Sănătate). Astfel se pot finanța centrele naționale comprehensive de care vorbea domnul doctor.

Am luptat în timpul crizei pentru rezerve strategice. Anul trecut nu am avut pe ce pune mâna, nu existau echipamente de protectie. Acum avem bugetul de rezervă - putem folosi pentru medicamente de rezervă. Bani sunt, cap să fie. Să avem și un pic de stabilitate politică, îți trebuie ca să duci la capăt unele lucruri. Spre exemplu, din PNRR sunt foarte multe studii de fezabilitate, dar să și facem lucruri.

Radu Magdin: Inclusiv în ceea ce privește chestiunea vaccinurilor suntem foarte norocoși că suntem parte a Uniunii Europene. Ați spus despre centrele comprehensive, dar de ani buni vorbim de spitale regionale. Acum, pentru o linie de finanțare care are în vedere îmbunătățirea, cine ar trebui să acceseze, să aplice?

Dr. Bogdan Tănase: Institutul Oncologic este un spital care încă are o structură care poate fi folosită - este la normele cerute actualmente, poate fi folosit foarte bine și cu o investiție minimă, putem face un spital destul de bun. Este necesară o investiție în infrastructură, care nu a fost facută de la început.

Să existe un fel de oraș medical la marginea Bucureștiului, după modelul celor de afară. Este foarte ofertantă platforma pe care suntem, atât pentru reabilitare cât și pentru construcție de corpuri noi de clădire, pentru că spațiul este destul. Plasarea la marginea Bucureștiului o face ușor de accesat pentru cei care vin din afară.

Politica pe care o văd eu: a urmări acolo unde există insule de excelență, acești specialiști care au reușit în condițiile vitrege în care nimeni nu i-a sprijinit, trebuie sprijiniti și în jurul lor coagulați mai mulți și să ducă la un reviriment al întregului sistem. Ar fi de bun-simț să sprijinim ceea ce merge deja.

Radu Magdin: O evoluție, nu o revoluție a Sănătății.

Dr. Bogdan Tănase: Unele lecții le-am tras deja din această pandemie. Această politică de a închide spitale întregi nu a adus nicio valoare. Au fost spitale care nu au funcționat, poate aveau puțini pacienți în unele momente. Dar salariile personalului au fost plătite așa cum ar fi fost dacă funcționa spitalul, dacă era plin de pacienți.

Nu cred că a fost bună împărțirea în spitale covid și non-covid. E mai bine acum, când spitalele din România trebuie să-și creeze facilități, să trateze bolnavi covid în spitalele lor.

La început a fost o nebunie de a transfera pacienții, de multe ori nu erau locuri, nimeni nu știa foarte bine ce se întâmplă. A fost contraproductiv atât pentru pacienți cât și pentru personalul medical. Asta este o lecție care sper că fost învățată și greșelile nu vor fi repetate.

Pe de altă parte, cred că măsurile cele mai bune în prevenirea răspândirii au fost limitarea contactului social și purtarea măștii. Atunci când s-a limitat contactul social, au fost cele mai bune rezultate. O aplicare mai precoce ale acestor măsuri, în cazul în care vom fi puși în fața valului 4, ar fi o politică bună.

Nicu Ștefănuță: Rata de supraviețuire pentru unul din cele mai frecvente cancere - de colon - a fost cu 20% mai mică în România decât în Europa. O mare problemă în timpul crizei a fost amânarea operațiilor necesare cu săptămâni întregi, dar și o diviziune între rural și urban, cu mai puțini oameni care au putut călători să vadă medici specialiști.

Să încercăm să facem niște pași accelerați. Mai multă digitalizare, un pic de telemedicină, așa e când e pandemie, de criză... trebuie să vedem și oportunitatea în ea.

Asta ar fi lecția pandemiei, să ne comportăm, ca decidenți politici, ca și când am fi mereu sub asediu. Sănătatea trebuie să rămână prioritară. Faptul că avem un Green Deal dotat cu foarte mulți bani și multe obiective ambițioase reduce din factorii de risc pentru cancer. Și poluarea este un factor foarte mare. Am vorbit de atâtea ori despre poluarea atmosferei din București și rolul pe care îl joacă în diverse tipuri de cancer.

Radu Magdin: Evoluție cu cap, energie și ambiție. Să facem pași rapizi, astfel încât să transformăm lucrurile în bine.

stop cancer

Iată și articolele zilei pe SpotMedia.ro:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!