Un studiu confirmă legătura dintre poluarea aerului și sănătatea creierului.
Rămân, însă, întrebări importante legate de mecanismul biologic implicat și de perioada vieții în care riscul este cel mai mare.
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, au analizat 51 de studii care au inclus aproape 30 de milioane de persoane, în principal din țări cu venituri ridicate. Au descoperit o corelație clară între riscul de demență și expunerea la particule fine provenite din emisii auto, centrale electrice și praf, precum și la dioxid de azot rezultat din arderea combustibililor și funingine din gazele de eșapament sau lemnul ars.
Aceste substanțe poluante par să aibă legături mai puternice cu demența vasculară, cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier, decât cu boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență - însă diferențele ar putea să nu fie semnificative.
„O amenințare serioasă și în creștere”
„Poluarea aerului nu este doar o problemă de mediu – este o amenințare serioasă și în creștere la adresa sănătății creierului nostru”, a declarat Dr. Isolde Radford, manager de politici la Alzheimer’s Research UK, citată de Euronews.
Oamenii de știință nu pot spune cu certitudine dacă poluarea cauzează demență, dar ipoteza actuală este că aceasta declanșează inflamații și stres oxidativ în creier, două mecanisme care pot deteriora celulele și ADN-ul, fiind asociate cu declanșarea și progresia demenței.
„Organismul nu are o apărare eficientă împotriva cocktailurilor de particule ultrafine pe care le generăm în exterior, în special din trafic, și în interior, de exemplu, prin încălzirea locuințelor cu sobe”, a spus Barbara Maher, profesoară de magnetism ambiental la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, care nu a participat la studiu.
Limitările studiului
Cercetarea are însă unele limite. Este dificil de stabilit cu precizie la ce tipuri de poluanți a fost expusă o persoană de-a lungul timpului, cum interacționează aceștia și ce efecte combinate au asupra sănătății.
Majoritatea studiilor, inclusiv acesta, au estimat nivelul de expunere pe baza adresei de domiciliu.
De asemenea, nu este clar care este perioada critică din viață în care expunerea la poluare are cel mai mare impact asupra creierului - aceasta ar putea fi de ordinul anilor sau chiar deceniilor.
„Este nevoie urgentă de o abordare mai bună în cercetare”, a declarat Dr. Tom Russ, specialist în demență și psihiatrie geriatrică la Universitatea din Edinburgh. El a adăugat: „Acest articol răspunde mai bine decât studiile anterioare la întrebarea dacă expunerea la poluare este asociată cu demența, dar avem nevoie de cercetări mai riguroase pentru a înțelege cum și de ce poluarea aerului afectează creierul.”
Apel la acțiune: „Trebuie făcut mult mai mult”
În ciuda incertitudinilor, comunitatea științifică și organizațiile pentru demență cer guvernelor să introducă reglementări mai stricte privind calitatea aerului și să ia măsuri ferme pentru a reduce expunerea populației la poluanți.
„Trebuie făcut mult mai mult pentru a combate această amenințare invizibilă”, a avertizat Radford.