Adesea neglijat, microbiomul oral joacă un rol important nu doar în sănătatea dinților și a gingiilor, ci și în starea generală de sănătate. Alimentația poate influența direct echilibrul dintre microorganismele benefice și cele care favorizează apariția cariilor, a bolilor gingivale și a altor probleme de sănătate.
De la legumele cu frunze verzi și fructele de pădure până la ceai, brânză și alimente fermentate, unele dintre cele mai obișnuite alimente pot contribui la menținerea unei comunități sănătoase de microbi în cavitatea bucală, scrie BBC.
Microbiomului oral este o comunitate alcătuită din aproximativ 700 de specii diferite de bacterii, alături de virusuri, fungi și alte microorganisme. Aceste microorganisme ocupă diferite nișe ecologice, fiecare specie preferând un anumit habitat. Unele bacterii trăiesc pe suprafața dinților, altele preferă limba sau micile spații dintre dinți și gingii.
Unele microorganisme din cavitatea bucală sunt dăunătoare. Streptococcus mutans, de exemplu, se hrănește cu zahăr și îl transformă în acizi care atacă smalțul dinților, favorizând apariția cariilor.
Altele sunt însă benefice: bacterii precum Veillonella, Actinomyces, anumite specii de Streptococcus și Neisseria pot împiedica microorganismele patogene să se instaleze și să se înmulțească.
Echilibrul microbiomului oral este important nu doar pentru sănătatea dinților și a gingiilor, ci și pentru întregul organism. Un dezechilibru poate favoriza dezvoltarea unor bacterii precum Porphyromonas gingivalis, asociată cu bolile gingivale și cu diverse alte probleme de sănătate.
Cercetările sugerează totodată că diversitatea microbiomului oral contează: o comunitate microbiană mai puțin diversă a fost asociată, de exemplu, cu depresia, iar anumite dezechilibre au fost investigate și în legătură cu un risc mai mare de cancer pancreatic.
Simplul periaj al dinților nu este însă suficient pentru menținerea acestei comunități. Tot ceea ce mâncăm hrănește, într-un fel, și microorganismele din gură, influențând direct care dintre ele pot prospera.
Ce alimente să eviți
Gustările și băuturile care conțin mult zahăr ar trebui limitate, deoarece acesta este consumat rapid de bacteriile care provoacă apariția cariilor.
Este recomandat și consumul mai redus de carbohidrați procesați, deoarece aceștia sunt descompuși ușor în zaharuri în cavitatea bucală. Printre gustările bogate în amidon care pot favoriza acest proces se numără pâinea albă, biscuiții sărați, biscuiții dulci, prăjiturile și covrigeii.
Ce alimente pot susține microbiomul oral
Atragerea bacteriilor „bune” este utilă din două motive. În primul rând, acestea concurează cu microorganismele asociate cu cariile și bolile pentru hrană și spațiu, reducând astfel populațiile acestora. În plus, unele bacterii benefice pot ataca direct microorganismele nedorite.
„În cadrul familiei mai largi de microorganisme care iubesc zahărul, Streptococcus, există unele bacterii care nu produc foarte mult acid și care chiar atacă unele dintre microorganismele care produc acid”, explică Laura Weyrich, profesoară asociată de antropologie și bioetică la Pennsylvania State University din SUA, care studiază microbiomul oral și modul în care acesta s-a schimbat de-a lungul istoriei.
„Sunt ca niște luptători pentru libertate – au propriile antibiotice pe care le folosesc ca arme. Așadar, dacă ai aceste bacterii, ești într-o situație bună”, spune Weyrich.
De exemplu, bacteria benefică S. salivarius produce proteine capabile să distrugă o gamă largă de microorganisme nedorite, inclusiv agenți patogeni rezistenți la antibioticele convenționale.
Legumele cu frunze verzi, dar și sfecla și ridichile, pot susține microbiomul oral datorită conținutului de nitrați, utilizați de anumite bacterii din cavitatea bucală. Procesul contribuie la producerea oxidului nitric, o moleculă cu beneficii inclusiv pentru sănătatea cardiovasculară.
Usturoiul poate fi și el util datorită alicinei, iar polifenolii din ceai și fructele de pădure pot inhiba bacteriile asociate cu cariile și bolile gingivale. „Polifenolii inhibă una dintre enzimele responsabile pentru caracterul lipicios al plăcii dentare”, explică Christine Wu.
Brânza și alimentele fermentate, precum chefirul, pot contribui la menținerea unui echilibru favorabil al microorganismelor din gură. Totuși, nu există un singur „superaliment”, subliniază parodontologul Gaetano Isola. „O alimentație generală mai bogată în alimente vegetale integrale, fibre și carbohidrați complecși și cu o expunere mai redusă la zaharuri rafinate este mai compatibilă cu menținerea unui ecosistem oral stabil”, spune Isola.
Sfatul său: alege mai des legume, fructe întregi, leguminoase și cereale integrale în locul carbohidraților rafinați.
Un studiu recent la care a participat și Gaetano Isola a arătat că persoanele care respectau mai îndeaproape o dietă de tip mediteranean – bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase – tindeau să aibă forme mai puțin severe de boală gingivală.
În schimb, persoanele care respectau mai puțin principiile dietei mediteraneene aveau, în general, probleme gingivale mai severe, în special dacă consumau frecvent carne roșie.
Nu este clar încă de ce consumul de carne roșie este asociat cu bolile gingivale, însă o ipoteză este că proteinele ar putea favoriza dezvoltarea unor bacterii dăunătoare, precum P. gingivalis.
Periajul regulat al dinților și al limbii, alături de folosirea aței dentare, rămân esențiale pentru menținerea sănătății orale și reducerea bacteriilor asociate cu bolile dentare.
În ceea ce privește apele de gură, oamenii de știință nu cunosc încă pe deplin efectele acestora asupra microbiomului oral, iar unele produse cu clorhexidină îi pot perturba echilibrul, deși pot fi utile pe termen scurt în tratarea anumitor afecțiuni gingivale. Alimentația potrivită completează însă aceste măsuri și poate contribui la menținerea unui microbiom oral sănătos.
C.S.
