Proteinele au ajuns să fie peste tot: pe ambalajele de iaurt, pe batoane, în meniurile de la sală. Întrebarea practică rămâne însă aceeași pentru cei mai mulți dintre noi: ce pun concret în farfurie ca să ajung la cât am nevoie, fără suplimente și fără să mănânc același piept de pui în fiecare zi?
Mai jos găsești cât îți trebuie, în linii mari, un tabel cu alimente pe care le cumperi din orice magazin din România, cu proteinele dintr-o porție reală, câteva exemple de mese și o secțiune separată pentru post, când carnea, lactatele și ouăle ies din meniu.
De câte proteine ai nevoie pe zi
Pentru un adult sănătos, recomandarea generală a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) este de aproximativ 0,8 g de proteine pentru fiecare kilogram de greutate, pe zi. Pentru o persoană de 70 kg, asta înseamnă în jur de 56 g.
Cine face sport regulat, mai ales antrenamente de forță, are de obicei nevoie de mai mult. Recomandările folosite în nutriția sportivă merg de la 1,2 la 2 g pe kilogram, în funcție de cât de des și cât de intens te antrenezi. Aceeași persoană de 70 kg ar ajunge astfel la 85-140 g pe zi.
Dacă vrei o cifră pentru tine și nu o medie, poți afla câte proteine îți trebuie pe zi în funcție de greutate, vârstă, activitate și obiectiv. Copiii, femeile însărcinate și persoanele cu boli de rinichi au alte nevoi, pe care le stabilesc împreună cu medicul.
Tabel: câte proteine au alimentele obișnuite
Valorile de mai jos sunt orientative, la 100 g de aliment, și diferă puțin de la o marcă la alta. Ultima coloană arată cât primești dintr-o porție obișnuită, pentru că nimeni nu mănâncă exact 100 g de cașcaval. O listă mai lungă cu alimente bogate în proteine, împărțite pe categorii, are și un exemplu de meniu pe o zi.
| Aliment | Proteine la 100 g | O porție obișnuită |
| Piept de pui gătit | 31 g | 150 g: 46 g |
| Piept de curcan gătit | 30 g | 150 g: 45 g |
| Ton în suc propriu | 30 g | 100 g: 30 g |
| Păstrăv gătit | 24 g | 150 g: 36 g |
| Creveți | 24 g | 100 g: 24 g |
| Somon | 20,5 g | 150 g: 31 g |
| Cașcaval | 25 g | o felie de 30 g: 7,5 g |
| Urdă | 18 g | 100 g: 18 g |
| Brânză de vaci | 18 g | 100 g: 18 g |
| Telemea | 17 g | 50 g: 8,5 g |
| Ouă fierte | 12,6 g | două ouă (100 g): 12,6 g |
| Iaurt grecesc | 9 g | un iaurt de 170 g: 15 g |
| Semințe de dovleac | 27 g | 30 g: 8 g |
| Migdale | 21 g | o mână (30 g): 6,4 g |
| Fulgi de ovăz | 17 g | 40 g: 7 g |
| Tofu | în jur de 13 g | 150 g: 20 g |
| Linte fiartă | 9 g | 200 g: 18 g |
| Fasole boabe fiartă | 8,9 g | 180 g: 16 g |
| Năut fiert | 8,9 g | 150 g: 13 g |
Câteva lucruri ies în evidență. Carnea slabă, peștele și tonul dau cele mai multe proteine la o porție. Brânzeturile proaspete, ca urda și brânza de vaci, sunt aproape la fel de bune și se potrivesc la micul dejun. Semințele și nucile au multe proteine la 100 g, dar porția e mică și are multe calorii, așa că sunt mai degrabă un plus decât baza mesei.
Cum arată o masă cu 25-30 g de proteine
E mai simplu să te gândești la fiecare masă decât să numeri tot ce mănânci într-o zi. Dacă fiecare dintre cele trei mese principale are în jur de 25-30 g de proteine, ajungi la 75-90 g pe zi fără prea mult efort. Câteva exemple:
- 150 g de brânză de vaci cu fructe și o lingură de semințe de dovleac: aproximativ 30 g;
- două ouă fierte și o felie de cașcaval pe două felii de pâine integrală: în jur de 25 g;
- 150 g de piept de pui la cuptor cu legume și o porție de orez: aproximativ 50 g;
- o conservă de ton scurs (100 g) într-o salată cu 100 g de năut: aproximativ 39 g;
- ca gustare, un iaurt grecesc de 170 g: aproximativ 15 g.
Proteine în post
Postul Crăciunului ține de la 15 noiembrie până pe 24 decembrie și, pentru mulți, e perioada în care proteinele scad fără să observe. Carnea, lactatele și ouăle dispar din meniu, iar locul lor îl iau pâinea, cartofii și pastele. Cu puțină atenție, poți mânca de post și tot să ajungi la o cantitate bună de proteine.
Cele mai bune surse de proteine de post sunt:
- leguminoasele: lintea, năutul, fasolea și mazărea. O porție de 200 g de linte fiartă are în jur de 18 g de proteine;
- tofu și produsele din soia: tofu are în jur de 13 g la 100 g, iar băutura din soia are de câteva ori mai multe proteine decât cea din migdale sau din ovăz;
- semințele și nucile: semințele de dovleac au 27 g la 100 g, migdalele aproximativ 21 g;
- cerealele integrale: fulgii de ovăz, quinoa și pâinea integrală adaugă câteva grame la fiecare masă;
- peștele și fructele de mare, în zilele cu dezlegare la pește din calendarul ortodox: o porție de păstrăv sau de creveți aduce între 24 și 36 g.
O zi de post cu aproximativ 90 g de proteine poate arăta așa:
- mic dejun: 60 g de fulgi de ovăz fierți în 250 ml de băutură din soia, cu 20 g de semințe de dovleac: aproximativ 24 g;
- prânz: tocană de linte cu legume, cu 300 g de linte fiartă: aproximativ 27 g;
- gustare: o mână de migdale (30 g): aproximativ 6 g;
- cină: 150 g de tofu la tigaie cu 150 g de năut și legume: aproximativ 33 g.
Un lucru de urmărit: mâncarea de post se gătește adesea cu mult ulei, iar uleiul aduce calorii, nu proteine. Leguminoasele merg bine împreună cu cerealele integrale, cum ar fi fasolea cu orez sau lintea cu pâine integrală, pentru că aminoacizii lor se completează.
Trei greșeli frecvente
- Aproape nimic proteic la micul dejun, apoi mult seara. E mai ușor să ajungi la total dacă fiecare masă are o sursă de proteine.
- Să crezi că o porție de fasole are cât una de carne. 200 g de linte au cam 18 g de proteine, iar 150 g de piept de pui au peste 45 g. De post, ai nevoie de porții mai mari sau de două surse la aceeași masă.
- Să socotești după ochi. Diferența dintre ce credem că mâncăm și ce mâncăm de fapt poate fi mare. Câteva zile în care îți notezi mesele îți arată repede unde ești.
Pe scurt
Pentru proteine suficiente nu ai nevoie de pudre sau de batoane. Pune o sursă bună la fiecare masă, uită-te la porția pe care o mănânci cu adevărat, iar în post folosește din plin leguminoasele, tofu și semințele. Restul ține de obișnuință.
