Unele dintre greșelile din tinerețe se întorc împotriva noastră mai târziu. Un neurolog dezvăluie cele trei lucruri pe care regretă că le-a făcut în trecut și pe care evită și acum să le repete.
De multe ori ne întrebăm cum ar fi fost dacă am fi făcut diferit unele lucruri în trecut. Deși poate provoca anxietate și stres inutil în privința lucrurilor pe care nu le putem schimba, acest tip de exercițiu ne ajută să reflectăm asupra greșelilor și lecțiilor din trecut.
De preferat ar fi să putem învăța din greșelile altora, ca să nu le facem și noi, iar aici Baibing Chen, un neurolog de la Universitatea din Michigan (SUA), are câteva sugestii importante, bazate pe propria sa experiență din tinerețe.
În calitate de neurolog, el privește înapoi la anii din tinerețe prin prisma neuroștiinței și a sănătății creierului, ceea ce îi oferă o perspectivă unică asupra lucrurilor pe care și-ar fi dorit să le facă altfel.
Chen a prezentat într-un articol publicat de CNBC trei lucruri pe care regretă că le-a făcut când era tânăr și pe care evită și astăzi să le repete.
Bea zilnic sucuri acidulate
Neurologul spune că atunci când era adolescent el și părinții săi nu înțelegeau pe deplin efectele nocive pe care consumul excesiv de zahăr le poate avea asupra sănătății. În fiecare zi, după școală, el mânca prăjituri și bea una sau două doze de suc.
Chen recunoaște că dieta lui de astăzi nu este perfectă, dar a făcut schimbări semnificative și bea rar suc.
Cercetările sunt clare: dietele bogate în zahăr contribuie la rezistența la insulină, un risc crescut de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare, inflamație cronică și chiar declin cognitiv.
Consumul excesiv de zahăr pe termen lung poate crește riscul de demență, inclusiv maladia Alzheimer.
Din fericire, reducerea consumului de sucuri și a aportului general de zahăr poate ajuta la atenuarea unora dintre aceste efecte dăunătoare, deși unele consecințe pe termen lung pot să nu fie complet reversibile, subliniază el.
Asculta muzică la volum ridicat
Ca mai toți tinerii, Chen avea obiceiul nesănătos de a asculta muzică în căști la un volum foarte ridicat.
Expunerea excesivă la zgomot poate duce la pierderea auzului, sensibilitatea auzului și tinitus. Deteriorarea celulelor de păr ale cohleei (partea urechii interne formată dintr-un canal osos răsucit în spirală) este ireversibilă, întrucât acestea nu se regenerează.
Cercetările au arătat că deficiența de auz este adesea asociată cu tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea.
În plus, mai multe studii pun pierderea auzului în legătură cu un risc crescut de declin cognitiv și demență. Acest lucru este posibil pentru că, atunci când creierul se străduiește să proceseze sunetele din cauza pierderii auzului, deturnează resursele cognitive ale memoriei și gândirii.
Interesant este că riscul crescut de declin cognitiv nu planează asupra persoanelor care s-au născut fără auz sau au suferit pierderi de auz la o vârstă foarte fragedă, deoarece creierul lor dezvoltă adaptări cognitive pentru a atenua impactul negativ.
"Pe măsură ce îmbătrânesc, probabil că auzul meu va scădea. Deși încă folosesc căști și ascult muzică, mai ales când fac antrenamente, acum limitez volumul la 60% sau mai puțin și limitez timpul de ascultare la cel mult 60 de minute pe zi", scrie neurologul.
Nu dormea suficient
Deși nu a crescut cu smartphone-ul în mână, Chen a petrecut totuși nenumărate nopți stând până târziu, uitându-se la televizor sau jucând jocuri video.
"La acea vreme, nu înțelegeam importanța somnului. Durata și calitatea somnului sunt esențiale pentru sănătatea creierului - nu doar pentru odihnă, ci și pentru dezvoltarea creierului în timpul adolescenței, consolidarea memoriei, procesarea emoțională și eliminarea deșeurilor", scrie el.
- De ce ești mereu obosit, chiar dacă dormi suficient și cum rezolvi problema
- Cum reacționează creierul adolescenților care se culcă devreme și dorm mai mult
Acum, având o mai bună înțelegere a rolului somnului, el se străduiește să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte, chiar dacă munca sa de medic nu-i permite întotdeauna asta, mai ales când e de gardă.
Modificările structurale pe termen lung ale creierului pot avea consecințe de durată. Dar unele efecte cognitive și comportamentale asociate cu somnul slab pot fi inversate prin îmbunătățirea obiceiurilor de somn, subliniază Baibing Chen.
T.D.