Războiul nuclear și utilizarea inteligenței artificiale în scopuri distructive sunt două dintre amenințările care ar putea provoca dispariția omenirii până în anul 2100, potrivit unei noi evaluări globale prezentate de Comisia Lancet. Experții atrag însă atenția că probabilitatea acestor scenarii rămâne redusă și că există posibilități reale de intervenție pentru fiecare dintre riscurile identificate.
Comisia Lancet pentru amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI a identificat 17 pericole majore pentru omenire pentru următoarele aproximativ șapte decenii. Lista include atât scenarii extreme, precum conflictul nuclear, cât și probleme care afectează deja milioane de oameni: poluarea, malnutriția copiilor, obezitatea sau reducerea ajutorului internațional, relatează The Guardian.
Potrivit raportului, în scenariul nuclear, cantitatea de particule ajunsă în straturile superioare ale atmosferei ar putea bloca lumina solară și provoca foamete. În cazul inteligenței artificiale, comisia evidențiază riscul folosirii acesteia pentru dezvoltarea unor arme biologice. Ambele variante pot pune în pericol existența speciei umane.
Gravitatea celor două scenarii vine din amploarea consecințelor posibile, însă ele nu sunt nici probabile, nici inevitabile.
Cum au fost măsurate riscurile
Pentru alcătuirea listei, comisia a estimat câți ani de viață sănătoasă ar putea fi pierduți din cauza fiecărei amenințări, prin îmbolnăvire, dizabilitate sau moarte prematură, dacă tendințele actuale continuă. Indicatorul folosit este cunoscut sub acronimul DALY. Un DALY corespunde unui an de viață sănătoasă pierdut.
Pe lângă utilizarea distructivă a AI și conflictul nuclear, comisia a identificat alte 15 amenințări cu potențialul de a provoca pierderea cumulată a peste un miliard de ani de viață sănătoasă:
- poluarea aerului
- rezistența la antimicrobiene, inclusiv la antibiotice
- malnutriția copiilor
- criza climatică
- conflictele militare convenționale
- reducerea ajutorului internațional
- consumul ridicat de alcool
- hipertensiunea arterială
- inegalitatea veniturilor
- nivelul redus de educație
- pandemiile apărute pe cale naturală
- obezitatea
- problemele de sănătate mintală
- fumatul
- îmbătrânirea însoțită de probleme de sănătate
Pentru a fi incluse în evaluare, amenințările trebuiau să îndeplinească două condiții: să poată provoca pierderi foarte mari de sănătate și să existe soluții posibile pentru limitarea lor.
„Nu pornim de la ideea că vrem să vă speriem”
Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la University College London, spune că scopul evaluării este să ajute autoritățile să ia decizii.
„Nu pornim de la ideea: «Uitați, vrem să vă speriem - avem un anumit număr de amenințări la adresa omenirii». Pornim de la premisa că, dacă astăzi iei decizii publice, fie la nivel multilateral global, fie la nivel național, acestea sunt amenințările cu care te-ai putea confrunta și aceasta este amploarea schimbării pe care o poți produce dacă acționezi”, a explicat el.
Pentru fiecare risc, cercetătorii au analizat scenarii favorabile și nefavorabile.
De exemplu, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, în locul unei creșteri de 4,4°C, ar putea evita pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, potrivit raportului.
Riscurile diferă în funcție de nivelul de dezvoltare.
În regiunile cu venituri ridicate, amenințările dominante sunt bolile netransmisibile și probleme precum obezitatea sau sănătatea mintală precară. În regiunile cu venituri mici, pierderile de sănătate sunt influențate puternic de factori precum nivelul redus de educație.
Numeroase state donatoare, inclusiv SUA și Marea Britanie, au anunțat în ultimul an reduceri importante ale ajutorului extern. Prăbușirea sau diminuarea drastică a finanțării internaționale pentru sănătate ar putea provoca pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă înainte de 2100, a estimat comisia. Aproape 70% din aceste pierderi s-ar concentra în Africa subsahariană, regiune care suportă și o parte disproporționat de mare a consecințelor malnutriției copiilor.
Evaluarea va fi actualizată în fiecare an
Comisia este alcătuită din 35 de experți. Evaluarea va fi actualizată anual, pentru a reanaliza cele 17 amenințări în funcție de noile date și pentru a include eventuale riscuri emergente.
Autorii le cer liderilor să intervină înainte ca amenințările să se transforme în crize, inclusiv prin investiții în inovație tehnologică și prin consolidarea sistemelor de sănătate.
„Am început acest proces acum trei ani, crezând că există trei mari amenințări: conflictele, clima și pandemiile. Dar există un număr mult mai mare de amenințări care ar trebui să ne preocupe, iar guvernele trebuie să aloce bani și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestui ansamblu mai divers de riscuri”, a conchis Murray.
Kievul: Rusia a lovit o centrală din Harkov, după anunțul lui Trump privind armistițiul energetic
Fructele „minune” căutate în toată Europa, pe care tot mai puțini români le culeg. De ce nu ar mai fi rentabilă afacerea
FCSB, anunț despre revenirea lui Denis Drăguș
Atac sângeros asupra aeroportului din Riad: 12 morți, peste 300 de răniți și sute de zboruri afectate. Trump ia în calcul intervenția SUA
