Consultanţa pe Legea pensiilor şi Legea salarizării, prevăzută în PNRR, trebuie contractată până la sfârşitul anului, iar licitaţia tocmai a fost anulată.
România riscă astfel să rateze un jalon important din PNRR. Însă ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, nu pare neliniştit.
Întrebat dacă nu există posibilitatea să existe blocaje în implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă din cauza unor aspecte pe care România şi le-a asumat pe cele două legi, ministrul a răspuns: "Nu cred că se blochează PNRR, eu cred că lucrurile pot fi rezolvate în termenul asumat, nu cred că vor fi probleme".
"A existat o licitaţie pe care Ministerul Muncii a organizat-o în urmă cu ceva timp. Înţeleg că s-a renunţat la acea procedură de achiziţie publică şi se va face un contract cu Banca Mondială pentru această consultanţă. A fost o licitaţie cu un singur ofertant pe Legea pensiilor, iar pentru Legea salarizării nimeni", a adăugat el.
Vîlceanu recunoaşte că acest jalon privind consultanţa internaţională pe cele două legi trebuie "prins" până la 31 decembrie.
"Până la 31 decembrie trebuia prins acest jalon, să se încheie acest acord cu Banca Mondială pentru consultanţă. El trebuie încheiat, pentru că altfel nu putem trage banii (din PNRR - n.red.). Este un jalon privind consultanţa pe Legea pensiilor. Trebuie să avem această consultanţă contractată. Până la sfârşitul anului trebuie să avem această consultanţă contractată. Este o negociere pe care Ministerul Muncii o face cu Banca Mondială. Nu am motive să cred că nu va fi gata la timp", a adăugat el.
Nu am reuşit să cheltuim încă primii bani din PNRR
În ceea ce priveşte prima tranşă din PNRR primită de România, şeful de la Fonduri Europene a menţionat că încă nu au fost cheltuiţi aceşti bani.
"Nu am reuşit să cheltuim încă primii bani din PNRR, dar vor fi cheltuiţi. Ministerul de Finanţe poate să tragă sume din partea de granturi pentru casele de marcat şi pe A3 pot fi trase anumite sume de bani în limita facturilor pe care constructorul le-a făcut pentru autostrada A3.
Din câte ştiu, urmează în perioada următoare, am şi semnat împreună cu domnul ministru, o ordonanţă de urgenţă privind acordul pentru împrumuturi din PNRR, şi în ceea ce priveşte partea de atingere a jaloanelor pentru anul acesta astăzi, împreună cu domnul ministru al Justiţiei, am atins cel de-al 7-lea jalon.
Urmează şi celelalte. Sunt 5 jaloane care ţin strict de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Suntem în discuţii cu Comisia pentru aceste jaloane. Nu sunt probleme. De asemenea, alte 3-4 acte normative se află deja în avizare la ministere şi probabil că în următoarea şedinţă de guvern vor fi şi adoptate. Deci suntem în grafic şi nu văd să existe probleme până acum", a dat asigurări Dan Vîlceanu.
Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor stabilite în PNRR care stau la baza tragerii tranşelor în cadrul împrumutului revine ministerelor (entităţilor) responsabile de implementarea reformelor şi/sau a componentelor aferente reformelor, potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de OUG pentru aprobarea acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, publicat de Ministerul Finanţelor.
Pe 2 decembrie, Comisia Europeană a anunţat plata primei tranşe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinanţarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an. Această primă tranşă va fi urmată până la finalul anului de o nouă plată în valoare 1,9 miliarde de euro.
România are pentru 2022 o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, dar accesarea depinde de îndeplinirea condiţiilor din program. Pentru anul 2021 şi pentru primul trimestru din 2022, sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane.
Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane şi ţinte). În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Din aceşti bani, 14,24 miliarde de euro reprezintă un grant, iar 14,942 miliarde de euro reprezintă o finanţare acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.