Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a prezentat miercuri ceva mai detaliat parte din măsurile pe care Guvernul urmează să le impună la stat, prin care speră să obțină, până la finalul anului, 6 miliarde de lei.
Boloș a venit la conferință însoțit de premierul Marcel Ciolacu. Liderul PSD însă doar și-a susținut discursul despre cum tocmai a aflat că sunt peste 50 de sporuri la stat pe care le primesc inclusiv bugetari care „merg la serviciu să joace Solitaire”, după care a plecat.
Ministrul de Finanțe liberal a rămas să le explice jurnaliștilor măsurile ce vor fi luate pentru ministere, companii de stat și autorităţi publice centrale şi locale.
Deși ambii ocupă funcții publice de zeci de ani, au prezentat cu surprindere situațiile descoperite și cheltuielile pe care statul le face pentru beneficiile bugetarilor, de la organigrame stufoase cu numeroase nivele de conducere, la instituții „inventate doar pentru ca să îşi găsească de lucru”, la indemnizații de hrană pentru funcționari cu venituri de 30.000 de lei sau salarii în consiliile de administraţie ale companiilor de stat duble față de cele ale miniștrilor.
Iată care sunt măsurile care vizează ministerele și autoritățile centrale:
- Reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat, funcţiile asimilate de demnitate publică cu 20%.
- Reducerea numărului de posturi vacante din sectorul public. „Avem în evidenţă 204.000 de posturi vacante care au drept consecinţă şi impact asupra funcţiilor de conducere din sectorul public, pentru că, împreună cu măsura aceasta a reducerii posturilor vacante, cresc normativele de personal. Nu va mai putea funcţiona un serviciu dacă nu sunt minim zece persoane în subordinea şefului de serviciu. Nu va mai putea funcţiona o direcţie dacă nu sunt minim 20 de persoane în subordinea structurii şi directorului direcţiei de specialitate respectivă. Nu va mai putea funcţiona o direcţie generală, dacă nu sunt minim 40 de persoane în respectiva structură. În felul acesta, funcţia de şef birou şi, respectiv, organizările şi structurile care sunt de natura birourilor şi funcţia de şef de birou se desfiinţează”.
- Reducerea procentului 12 la 8% din numărul total de posturi existente la nivelul unei autorităţi publice centrale sau locale. „Înseamnă o reducere a şefimii cu 30%. Asta ar trebui să aibă impact nu numai pe cheltuielile de personal, ci şi în procesul de deservire a oamenilor. Trebuie să ne orientăm mai bine spre ceea ce înseamnă deservirea populaţiei, să debirocratizăm aceste structuri care deservesc oamenii”.
- Va fi eliminată indemnizaţia de vacanţă. „Voucherul de vacanţă să ştiţi că nu era doar voucherul de vacanţă, era şi indemnizaţie de vacanţă pentru sectorul public. Rămâne doar voucherul de vacanţă. Se elimină indemnizaţia de vacanţă şi se limitează cuantumul până la care se acordă voucherul de vacanţă la sub 10 mii de lei brut. În felul acesta beneficiază de aceste, să zicem, avantaje, pe lângă sporuri în sectorul public, încercăm să limităm aceste drepturi la plafonul acesta de 10.000 de lei. Şi, atenţie, voucherul de vacanţă costă statul român 1,8 miliarde lei. Aceasta este un exemplu foarte elocvent de felul în care se utilizau banii în sectorul public şi felul în care propunem ca de acum înainte această măsură să fie aplicată pentru bugetari”, a mai transmis ministrul Finanţelor, care anterior a fost tot în Guvern, dar la Fonduri Europene.
- Boloș a anunțat și modificări la acordarea indemnizației de hrană, dar nu a explicat exact care vor fi acestea. „Tot în categoria beneficiilor, altele decât sporurile, avem indemnizaţia de hrană. Nu mă refer la normativele de hrană pentru ceea ce înseamnă apărare naţională, ordine publică. Nu, este vorba despre indemnizaţia de hrană şi în felul acesta, pentru ceea ce înseamnă utilizarea chibzuită, indemnizaţia de hrană costă statul român trei miliarde de lei şi se acordă fără limită şi fără plafon. Nu este normal ca unui funcţionar public care are un venit de 30.000 de lei să îi mai acorzi şi indemnizaţie de hrană şi trebuie să avem o utilizare chibzuită a acestor bani”, a declarat Marcel Boloş.
- O altă măsură priveşte cheltuielile cu telefonia mobilă. „Plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 de lei achiziţia unui aparat de telefonie mobilă, abonament lunar 50 de lei pe lună, maxim. Ce este peste plăteşte funcţionarul public, dacă doreşte acest confort de a vorbi pe banii oamenilor. Pentru depăşire, plăteşte din buzunar”.
Măsuri care privesc autorităţile publice locale:
- Va fi făcută o descentralizare a direcţiilor de sport, cultură, de sănătate publică, inspectorate şcolare, către autorităţile locale, până la 1 ianuarie 2025: „1 ianuarie 2025, ca prim pas pentru ceea ce înseamnă descentralizarea serviciilor publice şi apropierea acestui nivel de serviciu de cetăţean. Este foarte important ca cine decide asupra serviciilor publice de interes local să fie autoritatea locală şi, de aceea, până la această dată, transferul către autorităţile publice judeţene a acestui nivel de servicii se va realiza treptat. Nu este o măsură care să se aplice peste noapte, dar scopul final este de apropiere a serviciilor publice de cetăţeni”.
- Limitarea cheltuielilor pentru evenimente: „Uneori nu ajung weekend-urile pentru organizări de evenimente de către autorităţile publice locale. Nu spun cu răutate, spun doar că trebuie să fim atenţi că există o limită din veniturile proprii pe care o putem folosi pentru astfel de lucruri. Cetăţenii au votat pentru folosirea eficientă a banilor şi investiţiile trebuie să fie prioritare pentru ca să avem un nivel decent de dezvoltare a infrastructurii la nivel local. Sigur că aici domnul prim-ministru Marcel Ciolacu şi domnul preşedinte Nicolae Ciucă ne-au solicitat să testăm dacă procentul de 7,5% din venituri proprii este unul care este utilizat la primăriile care implementează investiţii şi în acelaşi timp asigură organizare de evenimente la nivel local. Şi aici procentul acesta s-ar putea să mai sufere modificări după ce vom face această testare”.
- Fără „invenții de instituții”: „Instituţiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală, adică invenţia aceasta de instituţii, doar pentru ca să îşi găsească de lucru, nu va mai putea avea loc, nu vor mai putea funcţiona dacă au un număr de sub 50 de posturi ocupate şi au activităţi care se suprapun şi sunt similare cu ale altor instituţii publice. Nu vor mai putea fi astfel de situaţii, iar ordonatorii de credite vor trebui să stabilească, în acord cu cele două reguli pe care le-am menţionat, care instituţii publice intră în regim de comasare, reorganizare sau asigură transfer de activitate la primării sau la transfer de activitate la nivelul autorităţilor publice judeţene”.
- Reducerea cu 50% a numărului de consilieri pentru directorii companiilor de stat şi companiilor de subordonare locală: „Toţi reduc, după modelul ministerelor, numărul de consilieri, numărul maxim de membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, consilii de conducere, indiferent de denumirea acestora. Este de maxim şapte persoane, deci avem şi interval minim şi maxim. O să vedeţi că există o reducere a acestui număr de membri în consiliile de administraţie şi în consiliile de supraveghere. Este inadmisibil ca anumite consilii de administraţie, indemnizaţia celor care conduc să fie dublul salariului unui ministru. Este aproape batjocoritor la adresa acestui patrimoniu pe care îl avem. Sunt pe pieţe de monopol, trebuie să înţeleagă că au bunuri pe care le administrează şi care sunt proprietatea statului român şi trebuie să gândească în acelaşi mod în care noi gândim la nivelul sectorului public. Remuneraţia ştiţi că are o componentă fixă care nu poate depăşi maxim şase salarii medii, se reduce la trei, iar la componenta variabilă atenţie unde este maxim şase salarii rămâne cu şase salarii, dar trebuie să fie achitate la zi datoriile faţă de buget, programele de investiţii să nu înregistreze întârzieri, volumul de arierate să nu crească în neştire şi, foarte important, acolo unde eşti administrator să nu fie înregistrate pierderi contabile, altfel componenta variabilă nu se mai ia”.
Boloş consideră că toate aceste măsuri sunt dure, dar a precizat că sunt necesare pentru ca România să îşi poată continua investiţiile pe care le are din fonduri europene.
„S-a vehiculat că sunt măsuri împotriva electoratului de dreapta, a electoratului de stânga. Exclus. Sunt măsuri pentru România. Sunt măsuri pentru români şi pentru ca să putem trece cu bine de acest moment de răscruce în care volumul de investiţii de 75 de miliarde de euro să poată să fie dus la bun sfârşit cu proiectele de investiţii, care sunt mult mai importante decât ţopăiala aceasta care există acum în sectorul bugetar”, a mai transmis ministrul de Finanțe.
Boloș se spală pe mâini de depășirea țintei de deficit: „Nu am competenţa de decizie”
Amintim că sunt avute în vedere și alte modificări fiscale ce vor afecta mediul de afaceri și cetățenii, dar acestea sunt încă în lucru, iar Boloș susține că cele două drafturi care au apărut în presă nu sunt reale.
În orice caz, este foarte greu de crezut că, și după aceste măsuri, deficitul bugetar va putea fi păstrat în ținta asumată de 4,4%. Calculele jurnaliștilor de la Profit.ro arată că mai degrabă va ajunge la 5,5%, având în vedere că necesarul brut de finanţare al Guvernului - suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar -, dar şi rostogolirea datoriei vechi ce vine la plată - poate ajunge pentru acest an la un nivel record, posibil chiar aproape de 180 de miliarde de lei.
Întrebat de jurnaliști despre nivelul deficitului, ministrul de Finanțe a spus că nu poate răspunde, pentru că nu are putere de decizie.
„Pot să vă răspund la această întrebare după ce măsurile fiscale în coaliţia de guvernare vor fi definitivate şi vă voi putea da un răspuns tehnic şi argumentat, dar, repet, doar tehnic, nu am competenţa de decizie care este la nivelul coaliţiei de guvernare”, a declarat ministrul liberal.