Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloş, susţine demersul colegului social-democrat Marius Budăi, de a cere rediscutarea PNRR în ceea ce priveşte procentul din PIB pe care România îl alocă sistemului public de pensii.
Boloş argumentează că, la negocierea PNRR, Europa se confrunta doar cu criza sanitară provocată de coronavirus, în timp ce realităţile din perioada pe care o traversăm sunt altele.
„Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare.
Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza Covid şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi (sic!) care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.red.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi ale restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc.
Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi.
Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene, duminică, la Prima TV.
Totuşi, pentru ca măsurile sociale luate să aibă „componenta de sustenabilitate”, este nevoie ca autorităţile să nu renunţe la investiţii masive, pentru a compensa dezechilibrul bugetar.
„Altminteri, suntem în situaţia unui buget cu o componentă de venituri undeva în jur la 24% din PIB şi o componentă de cheltuială care ajunge la 40% din PIB. Acest dezechilibru al politicii bugetare, fără să fie compensat de investiţii masive pe care avem, har Domnului, de unde să le realizăm din fondurile europene, pe termen lung o asemenea politică bugetară fragilizează deficitul bugetar şi creşte datoria publică”, adaugă Marcel Boloş.
Budăi vrea să scape de procentul lui Ghinea
Ministrul Muncii, Marius Budăi, susţine că va solicita eliminarea procentului din PNRR pentru pensii, motivând că în nicio lege din vreun stat membru UE nu scrie că trebuie să ne încadrăm până la un nivel anume.
Marius Budăi a declarat în urmă cu o săptămână că media europeană privind ponderea pensiilor în PIB este cuprinsă între 12,5 şi 13 la sută, dar că în România nu ar trebui mers neapărat pe un procent anume, ci pe rezolvarea inechităţilor.
Totodată, ministrul Muncii a precizat că va propune eliminarea procentului de 9,4% din PIB din PNRR pentru pensii. "Eu aş elimina total procentul, nu scrie nicăieri în nicio lege a pensiilor din UE că ne încadrăm în atât. Nu scrie. Voi propune eliminarea procentului, pentru că până la urmă fiecare stat membru trebuie să aibă independenţa de a-şi decide politicile sociale şi economice, bineînţeles respectând reglementările europene.
Eu sunt un pro-european convins şi spun clar că statele trebuie să-şi decidă politicile", a declarat Marius Budăi.
Ce a negociat ministrul Ghinea
Cristian Ghinea (fostul ministru USR de la Fonduri) a negociat o anvelopă de 9,4% din PIB care include pensiile contributive și cele speciale.
”Nu ar trebui să mai existe creștere din pix, ci doar creștere pe baza unor indicatori statistici, un mix între inflație, creștere economică și alți indicatori, la date fixe. Asta trebuie stabilit anul viitor prin lege.
Am negociat o anvelopă de 9,4% din PIB care include pensiile contributive și cele speciale. Noi eram sub 9, deci era loc de creștere.(...)
Poate vor să renegocieze cu CE. Să se ducă dl Ciolacu și dl Câciu la Bruxelles și poate vin cu condiții mai dure decât am reușit noi să obținem”, a precizat Ghinea.