Schimb de replici între Burduja și Ghinea, după ce fostul ministru l-a acuzat că se uită la PNRR „ca vițelul la poarta nouă”

Schimb de replici între Burduja și Ghinea, după ce fostul ministru l-a acuzat că se uită la PNRR „ca vițelul la poarta nouă”

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja (foto), susţine că unele ţinte asumate prin PNRR sunt greu de atins şi că cei care au gândit acest Plan vor trebui să dea unele explicaţii, la un moment dat.

Burduja (PNL) a atras atenţia că, dacă România nu îndeplineşte PNRR, poate pierde 30 de miliarde de euro.

Fostul ministru USR al Proiectelor Europene Cristian Ghinea a reacţionat şi a apreciat că unele reforme din PNRR trebuiau să fie deja gata, cum ar fi cloud-ul guvernamental.  

Sebastian Burduja a declarat, joi seară, la Digi24, că PNRR ţine statul român pe un anumit parcurs.  

”PNRR este un instrument care ne ajută, pentru că ţine instituţiile şi statul român să urmeze un parcurs. Nu toţi românii ştiu că, dacă nu îndeplinim PNRR, ratăm 30 de miliarde aproximativ de euro. Asta pune o presiune necesară pe statul român, pe decidenţi, pe aparatul administrativ. 

Dar mai este un aspect şi aici trebuie văzut cum a fost gândit acest PNRR şi dacă toate jaloanele, ţintele asumate de România, inclusiv încadrarea lor în timp, sunt rezonabile. Sunt ţinte foarte ambiţioase şi trebuie să ne asigurăm că le putem îndeplini”, a spus Sebastian Burduja.  

Ministrul Digitalizării a precizat că unele ţinte sunt greu de atins.  

”Unele dintre ele sunt destul de greu de înţeles şi aici cei care au gândit PNRR vor trebui, la un moment dat, să dea o explicaţie pentru că, iată, avem un document care este bidding, nu există flexibilitate. Ministrul Boloş recent spunea, chiar săptămâna trecută, cred, că va încerca o discuţie cu Comisia pentru o oarecare flexibilizare, acolo unde efectiv nu se poate, dar sunt anumite ţinte care vor fi greu de îndeplinit”, a explicat Sebastian Burduja.  

Întrebat dacă va propune teme care să sufere modificări sau rediscutări, Burduja a menţionat că deocamdată nu îşi asumă acest lucru.  

”Deocamdată nu îmi asum lucrul acesta, încercăm să ne ţinem de timeline-ul stabilit, dar sunt ţinte ambiţioase, în special pe proiectul de cloud guvernamental”, a declarat Burduja.

Reacţia lui Ghinea: Ca viţelul la poarta nouă

În replică, Cristian Ghinea afirmă că unele reforme din PNRR trebuiau să fie deja gata, cum ar fi tocmai cloud-ul guvernamental.

”Hai că a mai venit unul care are nevoie de timp să citească PNRR şi se miră ca viţelul la poarta nouă. Ia zi, june prim, ce nelămuriri ai? Unde ai ajuns cu cititul? Să ştii că PNRR nu era programat să înceapă când eşti tu numit ministru, trebuia început demult. Proiectul de cloud trebuia să fie gata”, a scris Cristian Ghinea, joi seară, pe Facebook.  

Acesta a adăugat că ”aşa a început şi Rafila cu văicăreala în loc să tragă să recupereze”.  

”La muncă”, le-a transmis miniştrilor fostul membru al Guvernului.  

Burduja îi răspunde lui Ghinea

Declarațiile lui Ghinea nu au rămas fără ecou. Într-un drept la replică, noul ministru al Digitalizării prezintă care sunt termenele limită pe care le consideră nerezonabile.

„Pentru corecta informare a românilor care citesc acest schimb de replici, atrag atenția asupra următoarelor două ținte din PNRR, componenta C7.

1. T1 2022 - termen limita pentru finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental.

2. T2 2022 - termen limita pentru semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției. Evident, în baza analizei de opțiuni care trebuia terminată până la final de T1 2022.

Deci o procedura de achiziții de aproape 400 milioane EUR ar trebui terminată (contract atribuit și semnat, cu tot cu contestații, probabil) între 1 aprilie și 1 iulie 2022. Adică TREI LUNI. Degeaba încearcă domnul Ghinea să dea vina pe unii și pe alții, realitatea e una: Licitația nu putea fi demarată decât după finalizare analizei de opțiuni — ea fundamentează cerințele din caietul de sarcini. Deci tot trei luni pentru o achiziție de 400 milioane EUR. Oricine are habar de achiziții si administrație publica înțelege foarte bine.

În același timp, termenele pe migrare sunt prea lungi. O spun experții internaționali care au făcut proiecte similare în alte țări, inclusiv în Republica Moldova”, transmite Burduja.

Ministrul cere asumare și maturitate, pentru ca proiectele din PNRR să aibă o șansă reală de implementare.

„Sunt extrem de conștient că PNRR a însemnat un efort mare, dar asta nu înseamnă ca e perfect. A greși e omenește. Planul nu e meritul unui singur om, cum nici scăpările lui nu pot fi imputate unui singur autor. Dar trebuie recunoscute, dacă vrem cu adevărat sa găsim soluții. Acesta ar fi cu adevărat un semnal de maturitate dinspre clasa politică, de care românii au mare nevoie”, conchide Sebastian Burduja.