Preşedintele Klaus Iohannis începe marţi vizita în mai multe state din Africa, prima oprire fiind Kenya, unde urmează să fie primit de preşedintele William Ruto.
Turneul african al preşedintelui, care se va încheia în 23 noiembrie, mai include vizite de stat în Tanzania şi Republica Cabo Verde şi o vizită oficială în Republica Senegal. Conform Administraţiei prezidenţiale, vizitele preşedintelui României în Africa reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african.
Vizita de stat în Kenya include marţi primirea preşedintelui Iohannis de către preşedintele Kenyei, William Ruto, la State House Nairobi, fiind programate - convorbiri tête-à-tête, convorbiri oficiale, semnarea unor documente bilaterale, declaraţii de presă comune şi un dejun oficial.
Tot marţi are loc o depunere de coroane la Mausoleul Jomo Kenyatta, urmată de vizita la Biroul ONU din Nairobi şi de întâlnirea cu directorul executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Miercuri, preşedintele nu are program oficial, iar joi va vizita liceul de fete Uthiru.
Ca şi la precedentele vizite, preşedintele Klaus Iohannis a apelat la un avion privat, un Gulfstream G550 închiriat de la Global Jet Luxemburg, conform site-ului specializat BoardingPass, care a mai relatat despre aeronavele utilizate de preşedinte.
Potrivit informaţiilor BoardingPass, Gulfstreamul G550 închiriat de la Global Jet poate transporta maximum 13 pasageri, o parte dintre scaunele avionului se pot transforma în două paturi pentru o persoană şi alte două paturi duble şi are inclusiv duş.
Amintim și că, potrivit unor surse SpotMedia, programul președintelui a fost modificat pe ultima sută de metri și unele vizite de relaxare, cum ar fi un safari, au fost scoase de pe agendă, după investigația realizate de Recorder.
Ce țeluri și-a stabilit Iohannis
Potrivit Administrației Prezidențiale, obiectivele din fiecare țară au specificul lor, dar Iohannis va discuta și subiecte comune, precum securitatea regională și globală, dezinformarea, schimbările climatice sau digitalizare. Totodată, Iohannis insistă să prezinte România ca „furnizor de educaţie şi formare”. Amintim că un raport al Erste pentru clienți arăta că un copil născut azi în România atinge doar 58% din potențialul productiv, cel mai scăzut nivel din UE, sistemul de educație fiind principalul vinovat.
Iată cum descrie Cotroceniul scopul turneului african.
„Preşedintele României va urmări, în dialogul cu înalţii demnitari din ţările vizitate, identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice; impulsionarea cooperării sectoriale în domenii de interes comun, precum agricultură şi siguranţă alimentară, managementul situaţiilor de urgenţă, securitate cibernetică, infrastructură digitală, consolidarea profilului României de furnizor de educaţie şi formare, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu statele africane; stimularea continuării cooperării în formate multilaterale şi internaţionale.
Având în vedere contextul actual complex la nivel global, preşedintele României va analiza alături de interlocutorii săi provocările de securitate fără precedent la nivel regional şi internaţional, va prezenta impactul conflictului provocat de Rusia în imediata vecinătate a ţării noastre, dar şi la nivel global, cu accent pe gestionarea problematicii refugiaţilor, precum şi contribuţia României la securitatea alimentară globală. Va fi reliefată nevoia combaterii în comun, de către toate statele membre ale ONU, a tendinţelor de contestare sau de erodare a principiilor fundamentale ale multilateralismului şi ale dreptului internaţional, în primul rând a celor înscrise în Carta ONU. Totodată, Klaus Iohannis va sublinia necesitatea contracarării fenomenului dezinformării la nivel global.
De asemenea, în cadrul discuţiilor vor fi abordate şi alte teme de actualitate, de pe agenda comună şi cea internaţională, printre care combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă, reducerea inegalităţilor sociale, consolidarea democratică şi promovarea drepturilor omului şi alte provocări ale tranziţiei, precum: dificultăţile privind asigurarea de suficiente locuri de muncă decente pentru tineri, integrarea femeilor pe piaţa muncii şi în viaţa publică, reforma şi modernizarea agriculturii, dar şi reformele electorale”.