România nu mai este chiar oaia neagră a UE. Ungaria și Polonia sunt țările în care statul de drept ar fi în pericol real. La București, legile justiției vor fi lansate, în această seară, în dezbatere publică.
Intervențiile controversate asupra justiției din România, în perioada 2017-2019, continuă să fie în vigoare, se arată în raportul despre statul de drept în UE, publicat de Comisia Europeană. Un exemplu este funcționarea secției speciale de investigare a magistraților.
Se vorbește, în document, despre riscul unor efecte negative asupra resursei umane din justiție, aflată în deficit, și despre menținerea unei incertitudini în sistem. Mai mult, acele amendamente aduse legilor justiției și presiunile puse asupra cadrului instituțional au ridicat semne de întrebare în privința solidității luptei anticorupție.
Percepția publică asupra independenței justiției are o tendință descrescătoare care s-a menținut în ultimii ani, observă autorii analizei.
Guvernul României, amintește raportul prezentat de comisarul pentru stat de drept Vera Jurova, și-a asumat, în 2020, să reașeze justiția în limitele statului de drept, dar reformele au fost întârziate de pandemia de coronavirus și de apropierea alegerilor parlamentare.
Angajamentul Guvernului de la București de a repara intervențiile abuzive ale Comisiei Iordache în legile justiției „au dus la o detensionare semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar". Numirile noi în fruntea parchetelor nu au împrăștiat îngrijorările cu privire la procedurile de instalare a acestor magistrați.
Utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență în domenii cheie, inclusiv în justiție, „au ridicat îngrijorări în ce privește calitatea legislației, stabilității raporturilor juridice și respectarea separației puterilor în stat”.
Raportul Comisiei critică și practica introducerii unor inițiative legislative direct în Parlament, fără a fi supuse procedurilor normale de consultare publică. Inițiativele legislative, nu de puține ori de o calitate îndoielnică, aduc deseori deservicii predictibilității legislative și interesului public. Cât despre ANI, eficiența activității acesteia este redusă de absența unui cadru legal și de resursele limitate.
În afară de observațiile reluate din Mecanismul de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană face unele legate de libertatea presei. Stârnește, astfel, îngrijorare funcționarea și independența CNA. Documentul observă absența unui cadru care să garanteze independența editorială și respectarea normelor profesionale.
Transparența acționariatului trusturilor media este o altă observație, la capitolul „independența presei”, alături de publicitatea de stat care este percepută ca o interferență a administrației în politicile editoriale. Autorii documentului scot în evidență opacitatea instituțiilor statului și accesul dificil al jurnaliștilor la informații de interes public.
Pe de altă parte, Comisia subliniază reacția societății civile, care a fost "cheia" încurajării luptei anticorupție și apărării statului de drept.
Cristian Ștefănescu
Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:
