Suntem în valul al doilea al Covid si ne îndreptăm spre două praguri de unde încep probleme serioase - Interviu cu prof. A. Rafila

Suntem în valul al doilea al Covid si ne îndreptăm spre două praguri de unde încep  probleme serioase - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span> cu prof. A. Rafila

Suntem în valul al doilea al Covid si ne îndreptăm spre liga ”superioară” a țărilor care încep să aibă probleme serioase legate de gestionarea infecției cu noul coronavirus. Când gradul de ocupare din ATI va depăși 80%, probabil că vor apărea problemele, afirma prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Alexandru Rafila a arătat că discutăm despre o intensificare a transmiterii comunitare si au fost două momente care au influențat transmisibilitatea: revenirea la lucru după vacanțe și ulterior debutul noului an școlar.

Alexandru Rafila a mai atras atenția că boala nu se transmite pe cale digestivă, deci ideea infectării prin intermediul pâinii este nejustificată, chiar periculoasă.

Numerele și procentele Covidului au crescut mult în ultima vreme. Suntem din nou pe o cocoașă?

Suntem într-o perioadă de creștere continuă a numărului de cazuri. Proporția testelor pozitive din totalul probelor efectuate a atins un record, peste 20% duminică.

Este o dublare față de procentul obișnuit duminica, atunci când  se testează mai puțin la cerere și marea majoritate a probelor sunt din rândul persoanelor simptomatice sau care îndeplinesc criteriile INSP pentru a fi testate.

Deci discutăm despre o intensificare a transmiterii comunitare, cel mai probabil, ceea ce e îngrijorător, mai ales că suntem după două săptămâni cu noi recorduri, cu peste 1.700 de cazuri în unele zile.

De ce? Școlile, restaurantele?

Eu cred că restaurantele au avut cel mai mic impact, deoarece marea majoritate a persoanelor au preferat terasele. Au fost două momente care au influențat transmisibilitatea: revenirea la lucru după vacanțe în jurul datei de 1 septembrie și, ulterior, debutul noului an școlar.

Aș lega aceste date cu avertismentul lansat de Centrul European de Control al Bolilor pentru 7 țări UE, inclusiv România, care corelează creșterea numărului de cazuri cu proporția celor infectați din categoriile vulnerabile din țările respective, adică persoane vârstnice, cele cu comorbidități.

România este plasată la un risc înalt în privința unor consecințe foarte serioase legate de accesul persoanelor infectate în secțiile ATI.

Cercetările epidemiologice au arătat care sunt locurile, activitățile în urma cărora a rezultat cel mai mare număr de infectări? În autobuz, pe plajă etc?

Nu există asemenea cercetări și rezultate legate de România, dar există studii care prezintă un clasament al riscului de transmitere. Datele pot fi extrapolate cu siguranță și pentru România.

Dar eu cred că avem o problemă mai degrabă legată de insuficienta preocupare pentru protejarea persoanelor cu comorbidități.

Ar trebui să existe campanii de informare mai empatice și personalizate, încât tinerii care circula mai mult si care dacă se infectează fac forme ușoare să adopte un comportament preventiv care să evite infectarea persoanelor cu comorbidități.

Pe lângă aceste campanii mai empatice, ce ar trebui făcut pentru a domoli creșterea?

Ar fi cazul ca autoritățile locale, mai ales în localitățile mai mici, să se implice direct în protejarea categoriilor vulnerabile, pentru chestiuni care presupun deplasarea lor în zonele aglomerate. Ar fi o bună idee să existe un plan care să îi protejeze prin limitarea deplasării și a contactelor, fără însă sa îi izoleze social în vreun fel.

Ar trebui să apară noi restricții?

Nu sunt partizanul introducerii de noi restricții, ci al unei mai bune organizări a sistemului de sănătate publică și al unei reactivități mai mari din partea autorităților ca să gestioneze focarele acolo unde apar, să aibă campanii de informare care să și transmită, nu doar să comunice ceva, pentru că asta e o mare diferență.

Vă așteptați să ajungem la 2.000 de cazuri pe zi?

Nu este exclus, mai ales că am ajuns de la o medie de 1.200 de cazuri pe zi în anumite săptămâni, acum o lună, la 1.500 de cazuri/zi medie, adică o creștere de 20-25% și trendul e în continuare crescător.

Nu este exclus să asistăm la depășirea pragului psihologic de 2.000 de cazuri.

Potrivit Centrului European de Control al Bolilor ne mai apropiem de un prag, de peste 100 de cazuri la 100 de mii locuitori incidență cumulată din ultimele 14 zile. Și depășirea celor două praguri ne poate duce într-o ligă ”superioară”, a țărilor care încep să aibă probleme serioase legate de gestionarea infecției cu noul coronavirus.

Putem discuta de valul al doilea?

Dacă toată Europa e în valul al doilea, România nu poate face excepție. Suntem în valul al doilea, diferența este că la noi nu a existat practic un interval de respiro în cursul verii, ci am fost pe un trend continuu crescător începând cu 1 iunie.

De ce a evoluat la noi altfel?

E greu de spus, dar cred că a fost o relaxare prematură și a populației, și a unora dintre autorități după 1 iunie. Multa lume a considerat ca, odată atins un prag de siguranță, situația a devenit ireversibil bună! Or, nu e așa, cum a demonstrat evoluția din mai multe țări, inclusiv România.

Ar trebui ca lumea să înceapă să se vaccineze antigripal deja?

Categoric trebuie să se vaccineze, recomandarea mea e să se vaccineze la sfârșit de octombrie, început de noiembrie având în vedere că anul acesta circulația virusurilor gripale este puțin întârziată și e bine să ne vaccinăm într-un moment care să ofere imunitate maximă pe toată durata sezonului.

Dacă ne vaccinăm antigripal fiind infectați cu SARS CoV-2 fără să știm, adică suntem asimptomatici, putem agrava forma de COVID-19?

Nici vorbă. Dimpotrivă, e bine să ne vaccinăm încât să evităm o infecție simultană sau consecutivă.

Testăm prea puțin?

Sunt situații în care am putea testa mai mult. Nu cred că e lipsa capacității de testare, ea este de 30 de mii pacienți/zi. Mai degrabă cred că e nevoie de o intensificare a activității la nivelul DSP-urilor, astfel încât contacții apropiați ai persoanelor infectate să poată fi testați, chiar dacă sunt asimptomatici.

Important este să testăm atunci când trebuie, adică nu a doua zi după contact, ci la un interval de câteva zile. Și este foarte important ca timpul scurs între testare și momentul livrării rezultatului să fie cât mai scurt.

Dacă testezi azi și rezultatul vine peste 3-4 zile, persoana infectată poate să îmbolnăvească și alte persoane sau să facă o formă de boală evolutivă pe care o internezi mai târziu decât ar fi fost necesar.

După câte zile de la contact persoana devine contagioasă?

Cel puțin 48 de ore. Cel mai sigur după 3-4 zile.

Cât de lung trebuie să fie contactul pentru a infecta?

Contactul trebuie să fie de minimum 15 minute, la o distanță de mai puțin de 1,5 m, iar cel puțin una dintre persoane să nu poarte mască.

Activitatea DSP-urilor este de vină pentru creșterea transmiterii? Se fac corect anchetele epidemiologice?

DSP-urile au fost concepute ca să servească nevoilor de sănătate publică la nivel local. După ce au fost dezvoltate și instruite în momentul aderării României la UE, au intrat într-un proces de deprofesionalizare accentuată.

Trebuie urgent regândit sistemul de sănătate publică încât să răspundă provocărilor actuale, iar MS și INSP trebuie să coordoneze și să implementeze acest program de reformă.

INSP a făcut un studiu privind numărul celor care au fost deja infectați. Aveți rezultatele?

Studiul de seroprevalență continuă, dar ar trebui să ajungem și la finalul lui pentru a avea o radiografie de moment. Probabil că în jur de 4% din populație are anticorpi, adică o proporție asemănătoare cu alte țari europene.

Zonele unde a existat un număr mare de cazuri în timp scurt se asociază cu o seroprevalență mai mare. În Suceava, după perioada cu multe cazuri, seroprevalența era în jur de 20%, conform studiului efectuat de un operator privat in luna iulie.

Cazurile reale de reinfectare sunt puține, doar excepții. Dar există o aplecare puțin disproporționată a interesului public către chestiuni senzaționale, inclusiv în privința căilor de transmitere posibile.

Ultima chestiune este că pâinea ar putea să fie un vehicul de transmitere.

Există un studiu al Universității București.

Un studiu, mă rog, care nu are nicio legătură cu infecția cu noul coronavirus. Este o doar speculație. Boala nu se transmite pe cale digestivă, este exclus așa ceva.

Nici nu au fost comunicate metodele de izolare și de identificare a noului coronavirus pe diverse suprafețe. Un laborator care face izolări de virusuri trebuie să aibă un nivel înalt de biosiguranță și personal înalt calificat. Sunt extrem de puține in România!

După părerea mea, este un studiu care nu face altceva decât să stârnească îngrijorări total nejustificate.

Deci pâinea neambalată este sigură?

Trebuie să ne spălam pe mâini când manipulam pâinea, dar nu se pune problema să creăm o nouă psihoză legată de transmiterea prin intermediul alimentelor, mai ales al pâinii. Este total nepotrivită această abordare, chiar periculoasă.

Ați spus că ne ducem spre 2.000 de cazuri/zi, de la ce nivel în sus s-ar putea pune problema unui lock-down?

Nu știu dacă va fi un lock-down generalizat. Atunci când gradul de ocupare din ATI va depăși 80%, probabil că vor apărea problemele. Lumea tot discută de paturi noi, dar ele au nevoie de personal calificat.

Centrul European de Control al Bolilor consideră imperioasă pregătirea la nivelul UE a 10 mii de medici din diverse specialități medicale în care pacienții au nevoie de terapie intensiva. Ceea ce ar permite și extinderea numărului de paturi ATI pentru formele grave de COVID.

A crescut eficiența schemelor de tratament care se aplică acum pentru Covid, de exemplu, cu Remdesivir?

Eficiența depinde de momentul aplicării. Dacă este aplicat precoce, da. Dacă e aplicat doar la pacienți cu complicații în stare gravă, eficiența terapeutică e mai mică.