România, la fel ca majoritatea țărilor din lume, traversează o perioadă de criză economică generată de pandemia de Covid-19.
În ultima perioadă, euro crește aproape zilnic și doboară record după record. Și, din păcate, analiştii CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la 4,9777 lei/euro.
În același timp, deficitul bugetar a ajuns în primele opt luni la 5,18% din PIB, adică 54,77 miliarde de lei, și ar putea ajunge la finalul anului la 8,3%.
La rândul ei, rata inflației ar putea ajunge la 2,9%, potrivit estimărilor analiștilor.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, a explicat pentru SpotMedia.ro și care sunt soluțiile pentru stabilizarea cursului valutar, reducerea deficitului bugetar și a inflației.
În primul rând, spune el, trebuie evitate cheltuielile nesustenabile, cum ar fi cele cu pensiile, și să creștem încasările la buget. Totodată, este foarte important să respectăm măsurile de protecție, pentru că dacă numărul cazurilor de Covid va crește și mai mult, economia va fi afectată și mai puternic.
Totuși, chiar dacă aplicăm aceste măsuri, nu trebuie să ne facem iluzii: toate aceste probleme nu vor fi rezolvate mai devreme de 3-4 ani.
Leul își va continua deprecierea, dar stăm bine față de alte țări
În ceea ce privește cursul euro-leu, Adrian Codîrlaşu a explicat că, deși moneda europeană crește periodic, această creștere este similară cu cea din anii anteriori.
Iar ea este dată de deficitul de cont curent și de diferențialul de inflație.
”Cursul euro leu, este adevărat, crește. Dar crește similar cu ceea ce s-a întâmplat anii anteriori. Adică undeva între 1% și 3% pe an. Deci se menține acest trend, care este dat de fundamentele macro ale economiei și în special de deficitul de cont curent și diferențialul de inflație. Până nu se rezolvă asta, acesta va fi trendul. Și dat fiind structura economiei României, acestea vor fi dificil de corectat”, a declarat preşedintele CFA România pentru SpotMedia.ro.
Din păcate, Adrian Codîrlaşu spune că leul va continua să se deprecieze, dar dacă ne comparăm cu alte țări din regiune, moneda noastră este destul de stabilă.
”Prin urmare, cred că cursul își va continua acest trend de depreciere moderată, 1-2% pe an. Oricum, dacă ne comparăm cu celelalte piețe dezvoltate, a fost extrem de stabil leul. Dacă ne comparăm cu Polonia, cu Ungaria, adică cu celelalte țări de lângă noi”, a explicat el.
Deficitele vor fi corectate în 3-4 ani
Iar deficitul de cont curent, care este unul dintre motivele pentru care se destabilizează leul, se poate corecta abia în 3-4 ani, spune preşedintele CFA România. Și tot atunci se va stabiliza și deficitul bugetar.
Adrian Codîrlaşu subliniază că nu ar fi bine să încercăm reducerea deficitelor mai repede, pentru că astfel va fi lovită creșterea economică.
”Nu le putem rezolva decât pe termen lung. Deficitul bugetar îl vom putea corecta în 3-4 ani, deficitul de cont curent cam tot atât va dura. Și nici nu e bine să le corectăm repede, pentru că vom lovi puternic în creșterea economică. Dacă am vrea să apreciem leul și să reducem aceste deficite repede, am lovi creșterea economică și l-am deprecia și mai tare.
Va dura ani, probabil un ciclu economic, până vom ajunge cu ele stabile. Ele sunt acum sustenabile și se vede că economia funcționează, iar cursul este extrem de stabil dacă îl comparăm cu regiunea”, a precizat preşedintele CFA România.
Excesele de cheltuieli din ultimii ani au crescut deficitul bugetar
Deficitul bugetar a ajuns în primele opt luni la 5,18% din PIB, adică 54,77 miliarde de lei, a anunțat luni Ministerul de Finanțe, precizând că mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.
Adrian Codîrlaşu a explicat pentru SpotMedia.ro că România a intrat în pandemie cu cel mai mare deficit bugetar din Europa. Și asta din cauza exceselor făcute în ultimii ani pe cheltuieli publice.
”Noi am pornit în această criză medicală cu cel mai mare deficit bugetar din Europa, peste 4%, când limita este de 3%. Au fost făcute excese în ultimii ani pe cheltuieli publice, care au dus acest deficit în 2019 ca fiind cel mai mare din UE.
Și peste asta a venit și criza, iar criza cere cheltuieli. Pe de o parte, cheltuieli de luptă cu criza medicală, în materiale medicale și în spitale, medici, iar în al doilea rând cheltuieli pentru a reporni economia și a ajuta pe cei defavorizați din cauza acestei situații de criză.
Și așa a crescut deficitul și probabil va ajunge la 8%-9% în acest an. Însă este similar cu ceea ce vor înregistra și celelalte țări din UE, care la fel au trebuit să lupte cu criza. Doar că ele au pornit mult mai de jos și au avut spațiu fiscal mult mai mare decât noi”, a spus preşedintele CFA România.
Fără cheltuieli suplimentare și nesustenabile
Adrian Codîrlaşu avertizează că pentru a gestiona deficitul bugetar și pentru a-l aduce pe o pantă descendentă este foarte important să evităm cheltuielile suplimentare, cum ar fi creșteri de pensii.
”Dacă va crește numărul de cazuri, cheltuielile vor crește și mai mult în materiale medicale și în îngrijiri medicale. Problema este că nu trebuie să existe cheltuieli suplimentare. De exemplu, dacă va trece Legea pensiilor, deficitul bugetar ar fi anul viitor la 11% și va fi nesustenabil. Și nu ne va mai crede nimeni că suntem serioși în a reduce deficitul bugetar.
Aici este marea problemă și asta poate avea efecte puternice asupra cursului și asupra ratingului. Aici este problema, cheltuielile suplimentare peste cele pe care oricum trebuie să le facem să ne luptăm cu această criză. Deci asta putem face. Să gestionăm extrem de bine finanțele publice. Este esențial și pentru a menține stabilitatea cursului și a ratingului și a dobânzilor.
Trebuie luate măsuri, de anul viitor, de a arăta un trend descendent al deficitului bugetar. Probabil că îl vom duce la 3% sau sub 3% peste vreo 3 sau 4 ani. Dar măcar să arătăm pieței un trend de a duce deficitul în niște limite sustenabile. Și putem face asta fiind extrem de atenți la cheltuielile publice”, a atras el atenția.
Cum creștem încasările pentru a reduce deficitul
Nu numai scăderea cheltuielilor ajută la reducerea deficitului bugetar, ci și creșterea încasărilor.
Una dintre metode, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, este informatizarea ANAF, care asigură un control automat și depistează tentativele de evaziune fiscală.
”Încasările ar putea crește prin informatizarea ANAF, care s-a pornit. Însă informatizarea unei instituții mari necesită poate ani. Trebuie puse investițiile cap la cap, trainuiți oamenii, durează ani până când încep să producă. Informatizarea asigură un control automat și depistează automat tentativele de evaziune fiscală”, a explicat el.
Stăm totuși bine față de alte țări
Cu toate acestea, preşedintele CFA România consideră că stăm bine în comparație cu alte țări, care înregistrează o scădere economică mult mai puternică decât România.
”Dacă ne uităm la anticipațiile de scădere economică, undeva la 5%, suntem undeva pe partea pozitivă, dacă ne uităm ce scăderi economice au alte țări, sunt mult mai mari decât ale României. România a reacționat bine la acest șoc al crizei. Au fost luate și măsuri bune, în limita banilor pe care îi aveam”, susține Adrian Codîrlaşu.
Una dintre aceste măsuri a fost, în opinia președintelui CFA România, cea luată de BNR prin care au fost cumpărate obligațiunile statului de pe piață.
”Prima a fost BNR care a început operațiuni de relaxare cantitativă, a cumpărat obligațiunile statului de pe piață, ceea ce înseamnă că a calmat dobânzile, ceea ce a permis statului să se împrumute la dobânzi rezonabile ca să își susțină cheltuielile”, a declarat Adrian Codîrlaşu.
O altă măsură bună a fost programul IMM Invest, care a ajutat companiile să își continue activitatea și să evite concedierile.
”O altă măsură bună a fost IMM Invest care a rezolvat posibilitatea unui blocaj financiar. Exista un risc foarte mare de blocaj financiar la nivelul economiei reale, iar acest IMM Invest a dat bani companiilor din România reală și acestea au putut să își continue activitatea și ce este cel mai important este că au menținut angajații.
Este esențial că nu s-au făcut concedieri. S-au pierdut aproximativ 120.000 de locuri de muncă, dar se putea extrem de rău. Aceste două măsuri au asigurat stabilitatea și a piețelor financiare și a economiei reale, menținerea joburilor și a încrederii în economie”, a mai declarat el.
Economia poate fi ajutată și de noi. E important să respectăm măsurile de protecție!
Toate problemele economiei pot fi rezolvate și cu ajutorul nostru, atrage atenția Adrian Codîrlaşu.
Mai exact, este foarte important ca fiecare dintre noi să respecte măsurile de protecție, astfel încât să evităm creșterea numărului cazurilor de COVID-19.
În caz contrar, spune el, cheltuielile vor continua să crească, ar putea fi impuse noi restricții, iar astfel economia va fi lovită puternic.
”E un risc semnificativ, și acesta este să crească numărul de cazuri și să fie repuse măsuri de control. Vedem că sunt țări europene unde deja autoritățile au început să reinstituie măsuri. De aceea, este esențial să se respecte regulile, ca să nu fie și la noi necesar să fie impuse noi restricții. Atunci va fi lovită puternic economia”, a conchis Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.