Guvernul României și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru funcția de Primar General al Municipiului București, rămasă vacantă după ce Nicuşor Dan a fost ales președinte.
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Apel București de Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului, care solicită instanței să oblige Executivul „să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei”.
„Mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, susțin reclamanții, citați de News.ro, acuzând „o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege și de a fi ales”.
Ce cer reclamanții
În plângerea depusă, reclamanții solicită ca instanța să constate nelegalitatea pasivității Guvernului și AEP în privința obligației de a organiza alegeri parțiale pentru Primăria București, în termen de 90 de zile de la constatarea vacanței postului.
Aceștia cer:
- ca AEP să inițieze procedurile prevăzute de lege și să formuleze către Guvern propunerea privind data alegerilor;
- ca Guvernul să emită de urgență hotărârea de organizare a scrutinului;
- aplicarea unei amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 24 alin. (2) din Legea 554/2004.
De asemenea, reclamanții solicită obligarea Guvernului și AEP la plata cheltuielilor de judecată, invocând „refuzul nejustificat” al autorităților de a declanșa procesul electoral după vacanțarea funcției, la 26 mai 2025.
Argumentele juridice
Reclamanții invocă articolul 160 alin. (11) din Codul administrativ, care obligă Guvernul să stabilească data alegerilor parțiale în cel mult 90 de zile de la constatarea încetării mandatului primarului.
„Deși termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar AEP nu a formulat propunerea legală. Mandatul interimar a depășit termenul legal, devenind o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”, se arată în acțiune.
Contestatarii consideră că lipsa de reacție a autorităților nu este doar o omisiune administrativă, ci „o negare a voinței politice a cetățenilor și o încălcare a principiului suveranității populare”.
Aceștia citează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul la alegeri libere presupune o obligație pozitivă a statului de a asigura exercitarea efectivă a acestui drept (cauzele Matthews c. Regatul Unit, Podkolzina c. Letonia și Tănase c. Moldova).
„A nu organiza alegeri în termenul stabilit prin lege echivalează cu o ingerință directă în substanța dreptului de vot”, se menționează în plângere.
Reclamanții mai invocă și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1731/2016, care stabilește că pasivitatea administrației publice în emiterea actelor legale obligatorii constituie un refuz nejustificat, susceptibil de control judecătoresc.
Cine sunt reclamanții
- Alexandru Pânișoară este președintele Asociației Dreptul Urbanismului, cunoscut pentru mai multe acțiuni în instanță împotriva fostului primar Nicușor Dan și a administrației sale. În 2024, a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist Român (PER).
- Dan Podaru, fost consilier local PNL la sectorul 1, a demisionat în ianuarie 2024 din partid și din funcție, acuzând „cenzura internă” și lipsa opoziției reale față de administrația Clotildei Armand.