Cu o Rusie agresivă, care continuă să pună probleme de securitate, cu pericolul ascensiunii unor regimuri totalitare, deciziile luate la summit-ul NATO care tocmai s-a încheiat sunt importante pentru România, care și-a atins toate obiectivele, spune ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, în interviul acordat Spotmedia.ro.
Principalele declarații:
- În summit, președintele Biden a spus că a participat la Summit-ul București 9 pentru a da un mesaj de angajament puternic al SUA față de securitatea aliaților aflați pe Flancul Estic. Este un mesaj foarte important pentru securitatea României.
- Decizia summit-ului privind continuarea consolidării posturii aliate de descurajare și apărare a reconfirmat importanța acestui proces complex, demarat în 2014, mai ales pentru statele de pe Flancul Estic, cum este și România.
- Abordarea privind China în Declarația finală este una echilibrată. Pe de o parte, se arătă că atitudinea acestui actor este una asertivă, reprezentând o provocare sistemică, dar în același timp punctăm că NATO dorește să mențină un dialog constructiv acolo unde se poate.
- în Declarația finală a summit-ului NATO se reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, în granițele lor recunoscute internațional.
- Vedem, din păcate, o continuitate în maniera în care Rusia se raportează la securitatea regională.
- Suntem încrezători că, la întrevederea cu președintele Federației Ruse, președintele Biden va da un mesaj puternic de reconfirmare a angajamentului american pentru unitatea și soliditatea relației transatlantice, respectiv pentru consolidarea securității în spațiul euroatlantic, in special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.
Domnule ministru, un summit NATO derulat într-o atmosferă optimistă. Care sunt principalele concluzii? Cât din acest optimism se datorează unei modificări de atitudine a noului președinte al SUA?
A fost, într-adevăr, un summit simbolic și istoric, care marchează un moment de turnură în istoria Alianței, prin deciziile luate, și care s-a desfășurat într-o atmosferă de deschidere și reconectare.
Acest lucru s-a datorat și câtorva premiere pe care reuniunea la vârf din 14 iunie le-a marcat. Astfel, a fost prima reuniune a liderilor aliați de la începutul pandemiei de COVID-19, iar prezența fizică a acestora la Bruxelles, la sediul NATO, a reprezentat un semnal de revenire la normalitate.
În același timp, summit-ul s-a bucurat de prezența președintelui american Joe Biden, aflat în primul turneu european de la preluarea mandatului. Și mai important este mesajul puternic transmis de președintele Biden: reconfirmarea importanței relației transatlantice, a articolului 5 și a relevanței Alianței.
Este un mesaj pe care liderul de la Casa Albă l-a transmis și cu ocazia participării la Summit-ul Formatului București (B9), pe care președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a găzduit cu succes la 10 mai 2021.
Vreau să punctez că președintele SUA s-a referit la Formatul B9 atât în discursul său la summit, dar și în discuțiile avute cu președintele Klaus Iohannis și, în plus, s-a referit și public, la conferința de presă, la relevanța acestui format pentru securitatea euroatlantică, arătând că aliații din B9 exprimă preocupările statelor de pe Flancul Estic al NATO.
În summit, președintele Biden a spus că a participat la Summit-ul București 9 pentru a da un mesaj de angajament puternic al SUA față de securitatea aliaților aflați pe Flancul Estic. Este un mesaj foarte important pentru securitatea României.
Revenind la rezultatele summit-ului din 14 iunie, ceea ce a reieșit cu claritate în urma acestui summit este că susținerea SUA pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington rămâne fermă și de neclintit.
Așa cum a evidențiat și președintele României, acest summit a marcat o etapă nouă, întărită, a relației transatlantice, o reafirmare a valorilor comune care ne unesc.
De altfel, președintele Biden este cunoscut pentru angajamentul său puternic în favoarea cooperării transatlantice strânse, prioritar în cadrul acestei fundații a securității colective și a prosperității comune care este NATO.
Pe fond, summit-ul NATO a fost unul consistent pentru toate statele membre, inclusiv România, care a reușit să-și atingă toate obiectivele pe care le-a avut în vedere.
Rezultatele lui contribuie în mod esențial la proiectarea viitorului Alianței, inclusiv prin viitorul Concept Strategic, a cărui necesitate am subliniat-o încă de la reuniunea ministerială NATO a miniștrilor de Externe din noiembrie 2019. Am fost primul șef al unei diplomații aliate care a promovat această viziune privind necesitatea de a adopta un Nou Concept Strategic, iar decizia luată de lideri la 14 iunie confirmă că evaluarea României a fost corectă.
În plus, decizia summit-ului privind continuarea consolidării posturii aliate de descurajare și apărare a reconfirmat importanța acestui proces complex, demarat în 2014, mai ales pentru statele de pe Flancul Estic, cum este și România.
Acest proces presupune implementarea completă a planurilor pentru consolidarea posturii militare, continuarea creșterii pregătirii trupelor aliate, modernizarea capabilităților, investiții în apărarea colectivă.
NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru o lume mai competitivă și impredictibilă. Aceeași importanță, în context, o poartă și hotărârea privind întărirea profilului politic al NATO, pentru sporirea angajării partenerilor și creșterea rezilienței aliate.
Și, vorbind despre reziliență, mă bucur că în Declarația finală a summit-ului este salutată explicit crearea Centrului Euro-Atlantic de la București, inaugurat de președintele Iohannis pe 31 mai, un proiect la care am lucrat intens în ultimele 9 luni.
Prin urmare, rezultatele summit-ului NATO sunt pe măsura acestui angajament pe care îl împărtășim, ca aliați, și pe care ne dorim să îl consolidăm și pe mai departe.
România rămâne, astfel, un stat angajat atât în ceea ce privește contribuția sa în cadrul NATO, cât și în promovarea unei coeziunii a pozițiilor statelor de pe Flancul Estic al Alianței.
Una dintre temele majore ale summit-ului NATO a fost aceea a amenințării pe care o reprezintă China - „provocări sistemice pentru ordinea internațională bazată pe reguli și în domeniile de importanță pentru securitatea Alianței”. Regimul de la Beijing a reacționat imediat și a acuzat NATO că exagerează „amenințarea chineză”. Ce înseamnă această poziționare a NATO, știind că existau, până acum, diferențe de nuanță între abordarea UE și cea SUA privind China?
China este, într-adevăr, menționată în Declarația finală a summit-ului NATO de la Bruxelles, drept una dintre temele cu impact asupra securității Alianței, ceea ce va fi avut în vedere inclusiv în contextul viitorului Concept Strategic al NATO.
China, ca actor major pe scena internațională, este prezentă și activă pe multiple planuri - de la spațiu, la domeniul cibernetic și maritim - care au impact asupra securității euroatlantice și a aliaților.
Abordarea privind China în Declarația finală este una echilibrată. Pe de o parte, se arătă că atitudinea acestui actor este una asertivă, reprezentând o provocare sistemică, dar în același timp punctăm că NATO dorește să mențină un dialog constructiv acolo unde se poate.
Dacă privim în urmă, constatăm că tema privind China a fost plasată, pentru prima dată, pe agenda NATO, prin Declarația de la Londra, adoptată la summit-ul NATO din decembrie 2019.
În cadrul acestui document a fost stabilit cadrul abordării: relațiile cu China trebuie privite dintr-o dublă perspectivă, atât din punct de vedere al provocărilor la adresa securității aliaților, cât și din punct de vedere al oportunităților de cooperare generate.
Astfel, așa cum relevă și Declarația finală de la Bruxelles din 14 iunie 2021, pe lângă concentrarea asupra provocărilor, trebuie menținut un dialog constructiv cu Beijingul, acolo unde acest lucru este posibil, și identificate domeniile de interes comun în care să putem coopera.
Am asistat într-o succesiune rapidă la un summit G7, un summit NATO și un summit UE-SUA. Toate au confirmat convergențe ale statelor participante în materie de analiză și abordare cu privire la situația internațională actuală.
În particular, a fost evidentă dorința de consultare și cooperare pe întreg spectrul de teme de interes din cadrul unei abordări multidimensionale și nuanțate privind China, care include, atât pentru UE, cât și pentru SUA, elemente de cooperare, concurență și rivalitate sistemică.
Rusia a fost și ea, din nou, pe agendă. Ce e nou în poziționarea față de Moscova, ținând cont de noul context din Belarus?
Situația de securitate din zona Mării Negre rămâne un motiv de preocupare pentru toți aliații, ceea ce se întâmplă aici are mereu reverberații în întregul spațiu euroatlantic.
Vedem, din păcate, o continuitate în maniera în care Rusia se raportează la securitatea regională.
Astfel, și la acest summit șefii de stat sau de guvern au evidențiat comportamentul agresiv și destabilizator al Rusiei atât față de aliați, cât și față de partenerii din regiune.
Evenimentele din aprilie, de la frontiera estică a Ucrainei, din Crimeea ocupată, unde Federația Rusă a masat un număr extrem de mare de trupe, tehnică și armament – cel mai mare după finalul Războiului Rece – au relevat din nou riscurile de securitate de pe Flancul Estic al Alianței și necesitatea de a aborda unitar ceea ce se întâmplă de la Marea Baltică la Marea Neagră.
În acest context, răspunsul NATO rămâne progresiv și consistent.
În ceea ce ne privește, urmărim cu prioritate consolidarea – decisă la summit – a posturii de descurajare şi de apărare a NATO pe Flancul Estic, sub toate componentele - terestră, aeriană şi navală la Marea Neagră. Iar Declarația finală a summit-ului solicită ferm Rusiei să inverseze tendința de creștere a prezenței militare în Marea Neagră și să ridice restricțiile de navigație introduse recent.
Pe lângă această creștere a prezenței aliate la Marea Neagră și în sudul Flancului Estic, trebuie intensificat sprijinul pentru statele partenere – Republica Moldova, Georgia, Ucraina, iar rezultatele summit-ului reflectă această necesitate.
Și salut faptul că în Declarația finală a summit-ului NATO se reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, în granițele lor recunoscute internațional.
De asemenea, aliații au reluat apelul ca Rusia să își retragă trupele staționate pe teritoriul celor trei state fără consimțământul acestora și, în ce privește Transnistria, să se angajeze constructiv în soluționarea acestui conflict prelungit.
După cum știți, am introdus la inițiativa mea această temă a conflictelor prelungite pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe UE – și am discutat în detaliu la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe, de la finalul lui mai, de la Lisabona, cum poate UE să fie mai eficient în soluționarea lor. Mă bucur că, grație eforturilor noastre, și NATO se alătură acestui efort. Semnalez, de asemenea, foarte important, sprijinul NATO pentru reformele democratice din Republica Moldova, exprimat explicit în Declarația finală.
Pentru că am amintit despre situația din Belarus. Spuneți-mi ce mai poate face Occidentul pentru eliberarea lui Roman Protasevici și ce face, concret. Cu cine se poate „negocia” eliberarea acestuia – cu Lukașenko sau cu Putin?
La reuniunea Consiliului European din 25 mai, șefii de stat și de guvern din UE au adoptat o serie de măsuri concrete, cu impact imediat asupra regimului Lukașenko.
Pe un prim palier, s-a decis impunerea de sancțiuni atât împotriva unor „entități”, cât și a unor oficiali din Belarus implicate în incidentul aviatic fără precedent din 23 mai – forțarea aterizării unui zbor comercial. De asemenea, au fost accelerate procedurile pentru noi sancționări, ale celor vinovați de implementarea represaliilor asupra populației belaruse.
Acest nou pachet de sancțiuni, al patrulea, este mai consistent decât celelalte trei pachete adoptate până la acest moment, urmare alegerilor prezidențiale fraudate din Belarus, din august 2020.
Pe un al doilea palier, a fost decisă interzicerea survolării spațiului aerian UE de către aeronavele companiilor aeriene belaruse, respectiv a accesului acestora pe aeroporturile europene. Pe cale de consecință, avioanele companiilor din UE vor evita să zboare în spațiul aerian al Belarusului.
În al treilea rând, a fost solicitat sprijinul Organizației Internaționale a Aviației Civile pentru a deschide o anchetă asupra acestui incident fără precedent și inacceptabil, în regim de urgență. În prezent ancheta este în derulare.
În același timp, și în urma demersurilor României – am ridicat insistent acest subiect la reuniunea informală UE de la Lisabona din mai – Comisia Europeană a prezentat în săptămâna imediat următoare Planul de Dezvoltare Economică a unui Belarus Democratic, inițiat ca urmare a unui demers al președintelui României Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon și lituanian, în toamna anului trecut.
Din păcate, situația drepturilor omului în Belarus continuă să se deterioreze, fiind, în continuare, extrem de îngrijorătoare: numărul prizonierilor politici este în creștere; apărătorii drepturilor omului au atestat sute de cazuri de tortură și rele tratamente, în timp ce mai multe persoane sunt dispărute; tortura și refuzul deliberat de a acorda asistență medicală continuă în centrele de detenție și închisorile din Belarus.
Represiunea sistematică a regimului împotriva civililor a obligat mii de cetățeni belaruși să fugă din țară.
Ca reacție, România, alături de alte 18 state participante OSCE și de Uniunea Europeană, a sprijinit în martie 2021 înființarea Platformei Internaționale de Responsabilitate pentru Belarus.
Platforma este menită să sprijine documentarea și anchetarea încălcărilor grave ale drepturilor omului produse în Belarus, în urma alegerilor prezidențiale din această țară din august 2020. România susține, de asemenea, inițiativa demarării unei investigații sub auspiciile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, având ca scop aducerea în fața justiției a celor vinovați de aceste încălcări.
În egală măsură, alături de alți parteneri europeni și euroatlantici, România a solicitat eliberarea lui Roman Protasevici, ca și a celorlalți deținuți politici din Belarus. Ține de autoritățile de la Minsk să pună capăt acestei spirale negative, care vine în contradicție nu doar cu angajamentele internaționale asumate de statul belarus, cât și cu aspirațiile firești, legitime, ale cetățenilor acestuia.
Aceste aspecte sunt reflectate adecvat și în Declarația finală a summit-ului NATO din 14 iunie.
Domnule ministru, urmează întâlnirea dintre președinții Biden și Putin. Ce să urmărim la această întâlnire?
Această întâlnire este importantă pentru toți aliații și urmărim cu mare interes rezultatele sale, întrucât SUA și Europa fac parte din aceeași comunitate de valori și securitate și împreună putem avea o poziționare strategică mult mai fermă.
Astfel, suntem încrezători că, la întrevederea cu președintele Federației Ruse, președintele Biden va da un mesaj puternic de reconfirmare a angajamentului american pentru unitatea și soliditatea relației transatlantice, respectiv pentru consolidarea securității în spațiul euroatlantic, in special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.
În plus, am putut constata cu toții accentul pe care noua administrație americană îl pune pe teme legate de democrație, valori occidentale, drepturile omului și statul de drept. Sunt convins că acestea vor fi pe agenda discuțiilor de la Geneva.
Este un moment foarte oportun, pentru că, din păcate, vedem numeroase încercări de subminare, de șubrezire a acestor principii și valori care, de altfel, stau la baza relației transatlantice.
Care sunt concluziile acestui summit, pentru România?
Pentru România, acest summit a fost deosebit de important.
Așa cum și președintele României, domnul Klaus Iohannis, a subliniat la finalul summit-ului, deciziile adoptate au reflectat interesele de securitate ale României, obiectivele majore ale țării noastre fiind atinse.
În primul rând, reconfirmarea angajamentului pentru consolidarea dimensiunii de descurajare și apărare este esențial. Este important ca NATO să devină mai puternică din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței, iar aceste aspecte sunt reflectate clar și apăsat în Declarația finală a summit-ului.
Procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe Flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră.
În al doilea rând, în ceea ce privește elaborarea noului Concept Strategic al Alianței, un demers necesar, în condițiile în care conceptul în vigoare datează din 2010, ne vom apleca cu și mai multă atenție asupra schimbărilor majore ale mediului de securitate, ce sunt resimțite inclusiv de România, a noilor amenințări și provocări, dar și a noilor actori.
În al treilea rând, pentru România este importantă atenția acordată cooperării aprofundate cu partenerii, cu UE, partener strategic al NATO, cât și cu statele din Vecinătatea Estică.
Reconfirmarea validității politicii Ușilor Deschise, susținută în mod constant de România, este, în egală măsură, o reconfirmare a succesului alianței în acest parcurs. Și mă refer aici la întreg procesul de integrare, inițiat de la sfârșitul anilor 1990, care a dus la extinderea acestui spațiu al securității și al valorilor democratice împărtășite.
În al patrulea rând, consolidarea acțiunii NATO în domeniul rezilienței a devenit o preocupare centrală la nivelul NATO, iar România s-a alăturat acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care a fost salutat de aliați la summit, după cum spuneam mai devreme.
Pot afirma că, în actualul context internațional, apărarea începe cu reziliența, cu capacitatea de a respinge adversarii care utilizează instrumente neconvenționale în scopul subminării autorității statului, a slăbirii societății.
Și poate corolarul întregului summit, al Declarației finale, al intervențiilor aliate este angajamentul ferm privind apărarea democrației, a libertăților individuale, a statului de drept, a ordinii internaționale bazate pe reguli.
NATO a fost fondată ca răspuns la avansul totalitarismului și își continuă și astăzi, în fața unor noi tipuri de provocări, misiunea de a garanta securitatea și pacea membrilor săi și de a menține relații strânse cu toți partenerii care împărtășesc aceste valori.
În final, pot afirma că deciziile adoptate la acest summit sunt de natură să întărească securitatea României, a tuturor cetățenilor săi, și ne vor sprijini în eforturile interne de adaptare a instrumentelor noastre pentru a face față unui mediu internațional tot mai complex.
