România tace și face, cam așa se rezumă în general răspunsul autorităților privind sprijinul acordat de București Ucrainei. De ce această atitudine, care este percepută ca inacțiune? Cum și ce face România în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina?
Trebuie să conștientizăm că efortul României a fost cu totul deosebit față de majoritatea statelor, fiind, după Polonia, al doilea stat de primire, raportat la numarul acestora, a refugiaților ucraineni. Acest efort face ca, per ansamblu, contribuția României la gestionarea crizei generate de Rusia să fie cu adevărat remarcabilă.
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe
I-am pus aceste întrebări ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu, care a făcut un bilanț.
"Ceea ce contează este ceea ce facem concret, și mai puțin ceea ce spunem. Iar ceea ce am făcut și facem este cunoscut pe deplin de Ucraina, care apreciază în mod deosebit sprijinul complex acordat de România", spune Bogdan Aurescu, în interviul acordat Spotmedia.ro.
"Cu fiecare prilej și la nivelul tuturor organizațiilor internaționale din care facem parte, România a reiterat hotărât sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și a condamnat încălcările flagrante ale tuturor obligațiilor internaționale asumate de Rusia. În calitate de stat membru UE și aliat NATO, România a acționat determinat în vederea formulării unui răspuns internațional ferm, coerent și cuprinzător față de acțiunile Rusiei în Ucraina și față de amenințările formulate de Moscova la adresa securității europene și euroatlantice. În toată această perioadă, am realizat demersuri consistente pentru menținerea constantă pe agenda internațională a situației din Ucraina.
De asemenea, colaborarea României cu autoritățile de la Kiev a rămas extrem de strânsă, la cel mai înalt nivel politic, dar și la nivel tehnic. De la debutul agresiunii ruse, Președinții Klaus Iohannis și Volodymyr Zelensky au avut patru discuții telefonice, două în februarie și două în martie, prilej cu care șeful statului român a exprimat sprijinul ferm și foarte concret al României pentru Ucraina și a dat asigurări asupra continuării ajutorului, mai ales umanitar, pentru Ucraina.
La rândul meu, am fost și sunt în contact permanent cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, menținând un dialog strâns nu doar în contextul agresiunii actuale, ci și în cel al escaladărilor anterioare".
În ceea ce privește acțiunile concrete, Bogdan Aurescu a amintit efortul pentru a putea primi 1i gestiona un val mare de refugiați ucraineni, dar și acordul umanitar trimis Kievului.
- Până în prezent, pe teritoriul țării noastre au intrat peste 854.000 de refugiați, dintre care mai mult de 86.000 au rămas în România. Asistența acordată acestor persoane valorează mai mult de 69 milioane euro, constând în: acces la servicii medicale, învățământ – peste 1.600 de copii sunt deja înregistrați în sistemul de educație românesc –, măsuri de sprijin pentru copiii aflați în situații deosebite, asigurarea transportului gratuit pe teritoriul României, precum și măsuri pentru deschiderea pieței de muncă pentru cetățenii ucraineni, peste 2.100 de cetățeni ucraineni figurând ca fiind înregistrați în România cu contracte de muncă încheiate după începerea agresiunii.
- Totodată, România a acordat mai multe tranșe de ajutor umanitar Ucrainei, constând în combustibil, medicamente, alimente, și amintesc aici, ca exemple, pachetul din 28 februarie în valoare de 3.4 milioane de euro, cel din 16 martie de 2.3 milioane de euro și donația celor 11 ambulanțe, care a fost finalizată în cursul săptămânii trecute. De asemenea, prin hub-ul umanitar de la Suceava, care este funcțional din 9 martie, se asigură livrarea în mod constant de ajutor pentru Ucraina, până în prezent fiind tranzitat de 34 convoaie umanitare, constând în 168 camioane din numeroase țări europene - Italia, Franța, Bulgaria, Austria, România, Slovenia și Cipru.
- Pentru a se apăra, Ucraina trebuie să continue să lupte și să se pregătească pentru procesul de reconstrucție, după ce acest conflict va fi încheiat. În cadrul acestui proces de reconstrucție, care va fi unul de durată, întreaga comunitate internațională va trebui să acorde sprijin, iar România este gata să fie parte a acestui efort susținut, după cum a subliniat și prim-ministrul României în cadrul vizitei din 26 aprilie, când am discutat acest subiect cu oficialii ucraineni.
- Acordăm sprijin pentru economia Ucrainei, grav afectată de conflict. Astfel, am liberalizat accesul transportatorilor ucraineni de marfă pe teritoriul României, am extins capacitățile portului Constanța pentru a permite exportul acestor mărfuri, inclusiv cereale, spre terțe piețe - primul vapor încărcat cu grâne ucrainene a plecat deja din Constanța la 29 aprilie, extindem accesul liniilor ferate cu ecartament larg care aduc trenuri din Ucraina la Galați pentru a permite utilizarea Dunării pentru transportul mărfurilor Ucrainei.
Toate acestea, pentru a suplini blocada rusă asupra portului Odesa. Extindem numărul și capacitatea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina, așa cum am stabilit la întâlnirea mea cu ministrul Kuleba și respectiv la întâlnirile de la Kiev. Și nu sunt decât exemple. Nu ne vom opri aici.
Totodată, România sprijină aspirațiile europene ale Ucrainei și a pledat în mod constant pentru recunoașterea perspectivei europene a statului nostru vecin, alături de Republica Moldova și Georgia.
România a transmis și susținut permanent la nivelul Uniunii Europene, atât la nivelul reuniunii șefilor de stat și de guvern, cât și în reuniunile miniștrilor de externe din statele europene la care am participat, că UE trebuie să arate viziune și curaj pentru a da Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei semnalul pe care acestea îl așteaptă. Pentru că noi considerăm că toate cele trei țări trebuie să aparțină familiei europene.