Comisia Europeană constată, în raportul publicat miercuri, un regres în privința statului de drept din România, pe fondul schimbărilor din Justiție din vremea guvernării Dragnea.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie consideră că responsabilitatea aparține clasei politice majoritare.
Sunt necesare reforme reale şi rapide în justiţie.
au transmis asociaţiile
”Primul Raport anual cu privire la statul de drept, publicat astăzi, 30.09.2020, de Comisia European confirmă toate îngrijorările formulate de subscrisele asociaţii profesionale ale magistraţilor, care au militat cu determinare pentru independenţa justiţiei în ultimii ani.
Din nefericire pentru statul de drept în România, Comisia Europeană reţine că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie în vigoare, dând exemplul Secţiei de investigare a infracţiunilor comise de judecători şi procurori (SIIJ), normelor vizând răspunderea materială a magistraţilor, numirii procurorilor de rang înalt, sistemului de pensionare anticipată etc..
Se constată că acest fapt creşte incertitudinea privind funcţionarea sistemului de justiţie, în ansamblu, dar afectează şi independenţa, statutul şi cariera individuală a magistraţilor, în special prin efectul combinat al diverselor măsuri legislative, criticate în timp de toate entităţile internaţionale relevante (Comisia de la Veneţia, GRECO, Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni)”, au transmis,
Potricit celor două asociaţii semnatare, ”este criticată lipsa voinţei politice (lipsa majorităţii necesare în Parlament pentru modificarea acestor acte normative, respingerea unor proiecte în acest sens iniţiate de un număr redus de senatori/deputaţi), dar şi inacţiunea Consiliului Superior al Magistraturi (a cărui activitate recentă este considerată ca fiind marcată de conflicte interne şi controverse), precum şi nerespectarea avizelor negative ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în cadrul mecanismului declanşat de Ministrul Justiţiei pentru numirea procurorului general al României şi a procurorului-şef DIICOT, ultimul fiind recent demisionar)”.
”Această ultimă situaţie a evidenţiat, în opinia Comisiei Europene, deficienţe de lungă durată, constatate anterior în contextul MCV, în care s-a recomandat necesitatea unei proceduri de numire robuste şi independente, în care Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un rol cheie.
De asemenea, se remarcă, în mod evident, creşterea deficitului de resurse umane în sistemul de justiţie, precum şi aspectele legislative negative vizând admiterea în magistratură şi promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, au mai transmis asociaţiile.
Potrivit magistraţilor, ”culpa pentru acest regres în privinţa statului de drept aparţine, în primul rând, clasei politice majoritare (Parlament), incapabilă să găsească voinţa politică necesară pentru reglementarea urgentă a unor dispoziţii vizând conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerinţele vizând statul de drept, rapoartele entităţilor internaţionale relevante şi doleanţele majorităţii covârşitoare a magistraţilor români”.
Guvernul României va trebui să ţină seama în mod real de recomandările Raportului anual al Comisiei Europene cu privire la statul de drept, sistemul judiciar aşteptând un proiect real şi serios de modificare a legilor justiţiei de aproximativ 10 luni.
Reformele controversate adoptate în perioada 2017-2019 în România, cu impact negativ asupra independenței Justiției, continuă să se aplice și acum, atrage atenția Comisia Europeană în primul raport privind statul de drept în UE.
În ciuda luptei împotriva corupției din ultimul deceniu în România, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție.
În 2020, se arată în document, Guvernul și-a exprimat angajamentul de a restabili reforma judiciară după avertismentele din anii precedenți, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor din sistemul judiciar.
Numirile recente la conducerea instituțiilor cheie din Justiție ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor.
Cu toate acestea, progresul în modificarea legislației în domeniu a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19, precizează raportul.
